Sari la conținut

BIZIDAY. Ziua de muncă de patru ore

Să presupunem că o fabrică are 100 de angajați. Programul standard este de opt ore pe zi și, dacă legea ar spune că nimeni nu trebuie să muncească mai mult de patru ore, un calcul simplist arată că patronul trebuie să își dubleze numărul de angajați. În mare, la asta se reduce intenția unui grup de economiști britanici, care vrea să propună guvernului de la Londra înjumătățirea programului de lucru. Susținătorii proiectului mai spun că în acest fel, oamenii vor putea să își petreacă mai mult timp cu familia și că într-un interval de timp rezonabil, bolile asociate stresului și suprasolicitării la locul de muncă vor face mai puține victime. Părinții vor avea mai mult timp să se ocupe de copiii lor, motiv pentru care delincvența juvenilă ar putea să scadă. În teorie, sună foarte bine, dar aceiași economiști spun că programul generalizat de patru ore va duce la scăderea salariilor.

Există un mare dezechilibru între cei care au o slujbă bine plătită și cei care nu își găsesc de muncă”, a declarat Anna Coote de la New Economics Foundation pentru The Guardian.

Pentru un șomer, măsura s-ar putea să sune bine. Dar haideți să facem un exercițiu de sinceritate. Câți dintre dumneavoastră ați vrea să munciți mai puțin, dar să fiți plătiți la jumătate? Mai sunt și alte hibe în propunerea celor de la New Economics Foundation. De exemplu, de unde poate să găsească un patron numărul suplimentar de muncitori calificați? În județul Timiș de exemplu angajatorii se confruntă cu un deficit de forță de muncă. Muncitori necalificați s-ar găsi și în cealaltă parte a țării, în județul Vaslui de plidă, șomajul sare de 10 procente. Totuși, e discutabil cam ce ramură economică ar putea să absoarbă atât de multă forță de muncă necalificată, ca urmare a reducerii programului de lucru. În plus, muncitorii necalificați sunt plătiți cel mai adesea cu salariul minim pe economie. Dacă ar munci câte patru ore, salariul ar fi încă și mai mic și prin urmare, e greu de crezut că oamenii s-ar îmbulzi să se angajeze. Iar dacă salariile ar rămâne la fel de mari, patronii ar avea costuri salariale duble.

Există însă și excepții. Specialiștii în resurse umane de la HPDI cred că în domeniile în care angajații trebuie să fie creativi, reguli similare se aplică deja sub o formă sau alta. De exemplu, o companie IT care trebuie să termine o aplicație în cel mult 30 de zile. Este treaba programatorilor dacă vor termina proiectul în 29 de zile sau în numai zece. În astfel de cazuri, important este rezultatul final, și nu orele petrecute la muncă.

Pe de altă parte, sunt șanse mari ca în viitorul apropiat, legislația muncii să sufere schimbări importante. În ultimii ani, tot mai mulți economiști sau patroni au propus reducerea săptămânii de lucru la patru zile, măsură care ar urmă să crească numărul angajaților dintr-o companie. În teorie, ar urma să crească și consumul, căci angajații ar avea weekenduri prelungite, în care pot să meargă la munte sau să facă un grătar cu prietenii.

În prezent, în Statele Unite, 43% dintre companii le oferă angajaților posibilitatea de a munci doar patru zile pe săptămână. Însă numai o mică parte le permit acest lucru tuturor angajaților, indiferent de departamentul în care lucrează.