Sari la conținut

BREXIT | Polonezii se gândesc la întoarcerea acasă. Angajatorii, îngrijoraţi că rămân fără oameni

Foto: Gulliver/GettyImages

Un exemplu este cel al lui Marek Filipiak, de 32 de ani, director de livrări la Royal Mail, care s-ar putea întoarce mai devreme decât ar fi dorit în Polonia, din cauza devalorizării puternice a lirei, care i-ar putea provoca dificultăţi să îşi plătească un credit ipotecar în ţara de origine.

Încetinirea creşterii economice şi limitarea accesului la piaţa muncii al muncitorilor din UE ar putea submina crearea de locuri de muncă în Marea Britanie, care a atras 3,2 milioane de cetăţeni ai altor state comunitare, dintre care peste 800.000 din Polonia.

Numărul acestora a crescut de când Polonia şi alte state est-europene au aderat la Uniunea Europeană în 2004, conferind cetăţenilor lor dreptul nerestricţionat să muncească în Marea Britanie.

Votul pro-Brexit a fost alimentat de temerile legate de imigraţie, iar candidaţii care vor să îl înlocuiască pe David Cameron la şefia Partidului Conservator s-au angajat să reducă migraţia netă, de la un nivel aproape record de 330.000 în 2015.

În timp ce conservatorii vorbesc despre măsuri dure, angajatorii britanici care depind de angajaţi imigranţi le dau asigurări că sunt doriţi şi necesari, cerându-le să aştepte, în timp ce guvernul de la Londra va negocia o nouă relaţie cu UE.

Cinci dintre cele mai mare grupuri de afaceri din Marea Britanie, între care Confederaţia Industriei Britanice şi Camera Britanică de Comerţ, au scris o scrisoare deschisă marţi, cerând guvernului să reafirme drepturile pe termen lung ale cetăţenilor europeni de a lucra în Marea Britanie.

Un număr de 80 de membri ai Parlamentului britanic au făcut un apel similar.

”Competenţele lor sunt cruciale pentru succesul afacerilor noastre, în acest moment şi în viitor”, au scris ei.

În condiţiile în care rata şomajului se află la un minim al ultimilor 11 ani, de 5%, angajatorii britanici spun că au nevoie de acces la forţa de muncă europeană.

Un exemplu este cel al lui Mark Gorton, fondatorul firmei Traditional Norfolk Poultry, care vinde anual carne de pasăre în valoare de 30 de milioane de lire sterline, de la o fermă din nord-estul Angliei. Peste 60% dintre cei 250 de angajaţi ai săi sunt din Europa de Est, care efectuează munci pe care mulţi britanici nu le vor, respectiv, hrănirea, inspectarea şi împachetarea puilor.

În urma referendumului, aceşti oameni nu ştiu ce se va întâmpla cu ei.

”Sunt oameni care lucrează aici de ani de zile, care sunt loiali şi aproape fac parte din familie şi mă opresc în fabrică să mă întrebe: Ce vom face?. Am spus, staţi pe loc, nu plecaţi, vom fi OK”, a spus Gorton.

Cele mai stricte restricţii ar putea fi în cazul muncitorilor fără calificare. Dacă Marea Britanie va impune migranţilor din UE aceleaşi condiţii aplicate celor din afara UE, atunci foarte puţini se vor califica pentru vize de lucru, consideră

Carlos Vargas-Silva, cercetător senior la Migration Observatory, de la Universitatea Oxford.

Cu excepţia cazului în care lucrează în domenii unde există un deficit de forţă de muncă, cetăţenii din afara UE pot obţine vize de muncă doar dacă au o meserie care necesită o diplomă universitară şi pentru care salariile sunt de minim 20.800 de lire pe an şi care anul următor urmează să crească la 30.000 de lire pe an.

Chiar şi cu aceste restricţii, ministrul de Interne Theresa May, unul dintre principalii candidaţi la funcţia de prim-ministru, a avut probleme să reducă numărul de migranţi non-UE.

Migraţia netă din afara UE a atins anul trecut 188.000 de persoane, peste cea din interiorul blocului comunitar.

Agricultura, restaurantele hotelurile şi industria piscicolă vor fi cele mai afectate dacă criteriile de selecţie bazate pe competenţe vor fi aplicate muncitorilor din UE, a spus Vargas-Silva.

Unii politicieni au avertizat că ar putea avea loc o creştere de ultim moment a numărului de migranţi, care vor dori să intre în Marea Britanie înainte de schimbarea reglementărilor. Ulterior, odată cu deprecierea lirei şi scăderea investiţiilor, numărul cetăţenilor UE care vor veni în Marea Britanie ar putea scădea în mod natural.

Înainte de referendum, angajatorii ofereau mai multe contracte de muncă permanente, dar în prezent au devenit mai îngrijoraţi în privinţa viitorului şi au trecut la contracte temporare, a arătat James Hick, director general la compania de recrutare Manpower.

Pe fondul incertitudinilor din Marea Britanie, guvernele est-europene încearcă să îşi atragă cetăţenii acasă.

Vicepremierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat săptămâna trecută că guvernul analizează acordarea unor facilităţi polonezilor care se întorc în ţară, inclusiv simplificarea reglementărilor pentru firmele mici.

„Aş fi fericit dacă un număr de polonezi format din şase cifre vor reveni din Marea Britanie. Polonia va crea circa 200.000 de locuri de muncă anual, din acest an, şi credem că cei care ar putea reveni ar crea ei înşişi locuri de muncă”, a explicat Morawiecki.

Guvernul polonez ţinteşte expatriaţi precum Jacek Ambrozy care, din 2005, a deschis în Marea Britanie compania IBB Polish Building Wholesale, care vinde materiale de construcţii pe care le importă din Polonia.

După Brexit, Ambrozy are două probleme, angajaţii polonezi îngrijoraţi şi înrăutăţirea cursului de schimb, care îl costă 2.400 de lire pe săptămână.

„Climatul nefavorabil va limita în mod sigur numărul imigranţilor. Iar unii vor decide să revină în Polonia”, a spus Ambrozy.

El a arătat că intenţionează să deschidă un depozit în Polonia anul viitor, pentru a-şi construi afacerea acolo, pentru orice eventualitate.