Sari la conținut

BREXIT. Spre ce poziţii se îndreaptă Europa şi America

 

Sursa foto: Gulliver/Gerry Images

Berlinul şi Parisul vor adopta o poziţie în ceea ce priveşte gestionarea evoluţiilor post-Brexit, cancelara Angela Merkel şi preşedintele Francois Hollande punându-se, duminică seara, de acord asupra principaliilor linii care trebuie imprimate la nivelul UE, în perioada care urmează.

Terenul unui acord a fost pregătit de tandemul franco-german în cadrul unei convorbiri telefonice de 30 de minute, cu câteva ore înaintea a două momente importante:

- întâlnirea de luni dimineaţa, dintre Francois Hollande şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European; respectiv cea dintre Angela Merkel, Hollande, Tusk şi premierul italian, Matteo Renzi, de luni seara.

- reuniunea Consiliului European de vară, programată iniţial pentru 23 iunie, dar amânată pentru 28-29 iunie din cauza referendumului britanic.

Liderii de la Berlin şi Paris „au constatat acordul lor complet asupra modului de a trata situația creată de referendumul britanic", arată AFP, citând o sursă oficială din anturajul şefului de stat francez. Potrivit acesteia Merkel şi Hollande „doresc o mai mare claritate pentru a nu lăsa nicio incertitudine", cancelarul german și președintele francez subliniind, totodată, „necesitatea unor inițiative pentru Europa și necesitatea de a acționa rapid în jurul unor priorități concrete".

Pe acest fond, Washingtonul a anunţat că, tot luni, secretarul de stat american, John Kerry, se va deplasa la Bruxelles şi Londra pentru a discuta cu şefii diplomaţiilor europene şi britanice.

Mesajul cu care şeful Departamentului de Stat vine în capitalele Bătrânului Continent? „Statele Unite vor continua să aibă o relaţie foarte apropiată şi foarte specială cu Marea Britanie. Noi preţuim foarte mult această relaţie şi ea nu se va schimba din cauza acestui vot. Cel mai important lucru acum este ca noi, liderii, să lucrăm împreună şi să asigurăm continuitate, stabilitate şi siguranţă”.

Berlin: „Nu vor exista discuţii preliminare informale”

Ce se va întâmpla în cele din urmă, la ce detalii se va ajunge în urma consultărilor dintre principalele capitale europene, rămâne de văzut.

În această etapă, informaţiile oficiale sunt puţine. Totuşi, unele semnale pot fi luate ca bază de pornire: „Un lucru este clar: înainte ca Marea Britanie să trimită această cerere nu vor exista discuții preliminare informale despre modalitățile de ieșire” din UE, a subliniat, luni, Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, preluat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, oficialul german a indicat că britanicilor li se va oferi „o perioadă rezonabilă de timp” pentru a face acest lucru. „Numai după ce Marea Britanie va înainta solicitarea conform articolului 50, Consiliul European va stabili liniile directoare, prin consens, pentru un acord de ieșire”, a adăugat Seibert, într-un briefing de presă.

Proaspătul mesaj transmis de Berlin merită toată atenţia, în condiţiile în care această temă a apăsării propriu-zise a butonului EXIT a fost larg şi energic dezbătută în ultimele zile.

Demararea cât mai rapidă a procedurilor de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost pusă pe tapet imediat după anunţarea rezultetelor referendumului organizat de Londra. „În urma unui proces liber şi democratic, cetățenii britanici şi-au exprimat dorința de a părăsi Uniunea Europeană. Regretăm această decizie, dar o respectăm. Acum, ne aşteptăm ca guvernul Regatului Unit să pună în aplicare această decizie a cetăţenilor britanici cât mai curând posibil, indiferent cât de dureros ar putea fi acest proces. Orice amânare ar prelungi în mod inutil incertitudinea”, se arată într-un comunicat al liderilor europeni, dat publicităţii încă de vineri, ziua în care a devenit evidentă opţiunea pro-Brexit a alegătorilor britanici.

Ideea a fost reluată şi separat, în declaraţiile ulterioare ale mai multor şefi de guverne şi de instituţii europene (printre ei şi preşedintele Parlamentului European sau cel al Comisiei Europene).

În cazul Germaniei, situaţia privind demararea procesului tehnic de ieşire a Regatului Unit din UE a căpătat, în primele 24 de ore de la aflarea rezultatului, unele nuanţe; posibile ecouri ale unor abordări diferite la vârful principalilor aliaţi la guvernare, CDU şi SPD.

Sâmbătă, dinspre aripa creştin-democrată şi prin vocea cancelarei Angela Merkel s-a făcut apel la o oarecare moderaţie şi „negocieri lucide”: „Marea Britanie trebuie să decidă şi presupun că Marea Britanie, conform deznodământului acestui referendum, va decide pentru punerea în aplicare a rezultatului. Sincer vorbind, nu cred că ar trebui să dureze secole, asta e important, dar eu nu voi insista pentru o variantă rapidă”, declara Merkel.

Nu aceeaşi disponibilitate s-a făcut simţită din partea ministrului de Externe social-democrat, Frank-Walter Steinmeier: „După decizia pe care Marea Britanie a luat-o, negocierile privind ieşirea din Uniunea Europeană trebuie să se desfăşoare după ce Articolul 50 va fi activat. Am căzut de acord aici că acest proces ar trebui să înceapă cât mai curând posibil şi nu amânat”, a declarat Frank-Walter Steinmeier, ministrul german de externe. Sau a vice-cancelarului social-democrat, Sigmar Gabriel:Este clar. Nu poţi fi puţin însarcinată. Nici să ai o jumătate de parteneriat”.

O falie

Pe acest fond, se pot trage unele concluzii de etapă:

*Există o discrepanţă între viziunile de dincoace şi de dincolo de Ocean, iar în această fază ea se manifestă în chestiunea punerii în practică a Brexitului. Principalele cancelarii europene vor o despărţire rapidă între Marea Britanie şi UE, americanii în schimb şi-ar dori un divorţ amiabil.

*Cât priveşte Londra, poziţia acesteia coincide cu a Washingtonului.

Astfel, procedura de ieşire din Uniunea Europeană poate începe doar după invocarea, de către Marea Britanie, a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona. Însă premierul în exerciţiu, David Cameron, a explicat că nu va fi el cel care să poarte negocierile, ci succesorul său. Doar că acesta din urmă ar urma să fie ales nu mai devreme de luna octombrie, potrivit lui Cameron.

Apoi, luni dimineaţa, într-o declaraţie menită a oferi pieţelor financiare câteva ancore pentru instalarea unui calm relativ, ministrul finanţelor, George Osborne, a afirmat că Marea Britanie va activa Articolul 50 „numai atunci când va fi pregătită”. De reţinut, tot în contextul de faţă, că premierul Scoţiei pare hotărât să facă tot posibilul în sensul blocării ieşirii din UE. Dacă se va ajunge la un vot în Parlamentul de la Edinburgh, Nicola Sturgeon a mărturisit că va cere deputaţilor să împiedice Brexitul.

Ce se poate întâmpla pe termen lung?

O analiză a agenţiei americane Stratfor arată că retragerea Marii Britanii dă peste cap raporturile de putere din interiorul UE. „Germania se baza pe sprijinul Marii Britanii pentru a promova comerţul liber în faţa tendinţelor protecţioniste ale Franţei. Franţa vedea Marea Britanie nu doar ca pe un partener esenţial în domeniul apărării, ci şi ca pe o contrapondere pentru influenţa germană", scrie Stratfor.

În partea cealaltă a continentului, mai relevă Stratfor, ieşirea Regatului Unit lasă ţările estice fără un aliat important în ceea ce priveşte relaţiile Europei cu Rusia. Londra a susţinut constant o poziţie mai aspră faţă de Moscova. Berlinul, în schimb, se arată tot mai dispus pentru o reconciliere, în ciuda anexării Crimeei.

În schimb, pronosticul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, merge într-o singură direcţie: „Germania va continua să joace un rol central, chiar mai important în Uniunea Europeană".