Sari la conținut
News Alert

Bulgaria ar putea avea un președinte cu simpatii pro-ruse

Bulgarii votează, astăzi, în primul tur al unor alegeri prezidenţiale cu valoare de test pentru popularitatea premierului conservator Boiko Borisov şi al viitorului relaţiilor Sofiei cu Moscova, relatează News.ro. Aproximativ 6,8 milioane de alegători sunt chemaţi la urne, să opteze pentru unul dintre cei 21 de candidaţi.

alegeri bulgaria vot

Favoriţi, potrivit sondajelor, sunt preşedinta Parlamentului Ţeţka Ţaceva, în vârstă de 58 de ani, candidata partidului GERB (conservatori, la putere), şi generalul Rumen Radev, în vârstă de 53 de ani, un fost comandant al Forţelor Aeriene, candidat din partea Partidului Socialist.

Pentru a-şi mobiliza electoratul, premierul Boiko Borisov, reales la sfârşitul lui 2014, a ameninţat că va demisiona în cazul în care candidata sa nu este aleasă din primul tur, cu riscul de a arunca din nou în incertitudine această ţară săracă, membră a Uniunii Europene (UE), care s-a confruntat cu grave tulburări sociale la începutul lui 2013.

Ultimele trei sondaje, publicate vineri, o creditează pe Ţaceva cu o victorie în primul tur (26-28% din intenţiile de vot), urmată de Radev (22-23%).

Unii analişti mizează pe un tur doi strâns, pe 13 noiembrie. O înfrângere a candidatei partidului aflat la putere ar deschide o breşă în supremaţia GERB, care deţine controlul asupra puterii executive şi din care provine preşedintele în exerciţiu Rosen Plevneliev.

„În afară de simpatizanţii partidului ei, Ţeţka Ţaceva nu are popularitate”, potrivit Institutului Mediana.

Lupta împotriva sărăciei, corupţiei endemice, criza demografică şi exodul populaţiei - într-o ţară în care salariul mediu este de 480 de euro - şi-au făcut loc în campanie.

„Stabilitatea” încarnată de Guvern este baza campaniei preşedintei Parlamentului, în timp ce Radev se declară reprezentantul „schimbării” în faţa sărăciei şi corupţiei.

Cei doi candidaţi şi-au marcat, de asemenea, diferenţele cu privire la Rusia, de care Bulgaria depinde aproape integral în domeniul energetic.

Ţaceva promite să „păstreze orientarea europeană şi euroatlantică” a Bulgariei, ca Plevneliev.

Generalul Radev, în pofida faptului că s-a format în Statele Unite, are o poziţie mai nuanţată. El consideră că o „îmbunătăţire necesară a relaţiilor cu Rusia nu constituie un pas înapoi în valorile euroatlantice” şi susţine o ridicare a sancţiunilor impuse de UE Moscovei.

Preşedintele, ales pentru un mandat de cinci ani, are un rol mai degrabă protocolar, însă el este totodată o autoritate ascultată, care numeşte oficiali de rang înalt în domeniile securităţii şi justiţiei şi poate juca un rol major în caz de criză, aşa cum a făcut-o Plevneliev în timpul tulburărilor din 2013.

Primele estimări ale institutelor de sondare a opiniei publice sunt aşteptate la încheierea urnelor, la ora locală 20.00 (şi ora României).

Tot duminică are loc un referendum asupra a trei modificări electorale cu conotaţii antisistem, iniţiate de un animator de televiziune.

O prezenţă importantă este aşteptată la urne - între 58% şi 60% -, în contextul în care votul este pentru prima dată obligatoriu, în pofida faptului că sancţiunile sunt simbolice.