Sari la conținut

Business Club. Cum se poate ocoli embargoul impus de Rusia produselor alimentare europene

Supusă sancţiunilor occidentale după anexarea Peninsulei Crimeea, Rusia a decis să riposteze în luna august a anului trecut printr-un embargo pe alimentele din Uniunea Europeană, Statele Unite şi Canada.

A fost o măsură care i-a lovit puternic pe agricultorii europeni care au primit interzis pe piaţa rusească. Însă unii dintre ei nu s-au mulţumit doar să aştepte compensaţiile promise de autorităţile de la Bruxelles, ci au căutat soluţii prin care să ocolească embargoul rusesc.

Unii dintre ei au reuşit printr-un artificiu simplu. Şi-au căutat intermediari în ţări din afara Uniunii Europene care nu sunt supuse sancţiunilor impuse de Rusia. Cum ar fi Bosnia-Herţegovina, care deşi este un stat mic, a devenit în a doua jumătate a anului trecut un mare exportator de alimente către Rusia. Atât de mare, încât Moscova a demarat o anchetă pentru a vedea dacă nu cumva mâncarea din Uniunea Europeană ajunge ilegal în Rusia prin intermediul exportatorilor din Bosnia.

În octombrie anul trecut, aceleaşi suspiciuni i-au făcut pe ruşi să anunţe că ar putea limita intrarea de alimente din Belarus şi Kazahstan. Autorităţile de la Moscova vorbeau atunci de o schemă complexă, prin care 8.000 de tone de carne etichetată fals au intrat în Rusia pe la graniţa cu Belarus. Destinaţia finală din documente era Kazahstan. Însă carnea nu a mai părăsit niciodată teritoriul Rusiei, ci a ajuns în magazinele de acolo. Iar din cele 8.000 de tone, autorităţile au reuşit să confişte doar 300.

Astăzi, povestea a ajuns şi în România, sub forma unui scandal de corupţie.

Procurorii DNA spun că în luna august, când a fost impus embargoul, o fermă din judeţul Gorj i-a cerut ajutor lui Toni Greblă pentru a putea să vândă în continuare alimente pe piaţa rusească. Potrivit procurorilor, Toni Greblă, care din 2013 este judecător la Curtea Constituţională, se cunoştea de mai multă vreme cu administratorul acelei ferme.

Anchetatorii susţin că Toni Greblă a avut mai multe întâlniri, atât în ţară cât şi peste graniţe, pentru a pune la punct detaliile exporturilor. Pe lista colaboratorilor săi ar fi omul de afaceri de origine turcă Corecki Sevket şi un alt afacerist din Republica Moldova, Victor Dolghi. Ei au stabilit clar traseul pe care urma să fie transportate produsele alimentare către Rusia, folosind acte vamale false. În documente nu trebuia să apară deloc România, stat membru al Uniunii Europene, vizat de embargoul impus de Rusia.

Planul lor era ca în acte produsele să apară originare din Turcia, nu din România, pentru a evita riscul ca importatorii ruşi să le refuze.

În schimbul acestui ajutor, Toni Greblă ar fi primit prin intermediul rudelor sale mai multe cadouri scumpe, inclusiv o maşină şi rochii pentru soţie.

Totuşi, oricare ar fi contextul geopolitic, dacă acuzele procurorilor se vor dovedi adevărate, ar fi vorba de un caz de luare de mită şi trafic de influenţă, în care este implicat un înalt oficial român. Anchetatorii nu puteau închide ochii în faţa acestei situaţii.