Sari la conținut
News Alert

Care a fost scenariul loviturii de stat din Turcia și de ce a eșuat puciul. Cine sunt complotiștii

FOTO: Gulliver/GettyImages

Cum a fost posibil, în secolul XXI, într-o țară membră NATO, de ce, cine sunt cei implicați - sunt întrebări care încă nu și-au găsit un răspuns clar și complet, la două zile de la izbucnirea evenimentelor, cu atât mai mult cu cât lucrurile nu par să se fi liniștit deplin. Totuși, în presă au început să apară frânturi de informații și relatări, care, puse cap la cap, încep să contureze ce s-a întâmplat de fapt în seara de 15 iulie 2016.

Comandanţii, trădaţi de consilieri şi gărzi

Comandanții de rang înalt ai Turciei ar fi fost trădați și ținuți ostatici, pe timpul desfășurării tentativei de puci, chiar de către adjuncții și consilierii lor apropiați, relatează cotidianul „Hurriyet”.

„Există o informație referitoare la un atentat, trebuie să mergem”, i-au spus în noaptea de pomină câțiva soldați, care erau implicați în tentativa de lovitură de stat, comandantului Veysel Kösele, care participa la un dineu. Amiralul Kösele a fost dus de soldați pe o fregată, acolo unde se mai aflau încă 10 comandanți de top, iar nava a plecat din port. Comandantul nu a mai putut fi contactat ulterior.
Complotiștii ar fi avut controlul asupra a șapte vase de la bazele navale Gölcük și Aksaz.

În momentul în care loialiștii au realizat că Veysel Kösele este ținut ostatic, s-a lansat o operațiune de salvare a lui. În paralel, ar fi izbucnit o luptă între el și soldații puciști. Fregata a fost localizată și puciștii și-ar fi cerut iertare comandantului flotei, după ce și-au dat seama că vor fi prinși.

Kösele a preluat atunci controlul asupra fregatei și a dus-o la baza din Gölcük, în timp ce complotiștii au reușit să scape cu ajutorul unor bărci.

Un alt militar de rang înalt care a fost ținut ostatic de soldații puciști, comandantul forțelor aeriene, generalul Abidin Ünal, era la o nuntă când a fost răpit, sub amenințarea armelor, de gărzile și colaboratorii săi apropiați. Ünal asista la nunta fiicei generalului Mehmet Şanver, comandantul unității de luptă aeriană Eskişehir, nuntă care avea loc în partea anatoliană a Istanbulului. La nuntă se aflau și alți oficiali cu rang înalt din forțele aeriene. Cinci elicoptere au aterizat în grădina unde se desfășura nunta și au deschis focul, potrivit Hürriyet. Din elicopter au sărit soldați care i-au luat ostatici pe Ünal, Şahver și pe alți comandanți.

„Am primit ordine, trebuie să ne facem datoria”, i-au spus soldații lui Ünal, în timp ce câțiva dintre ei au tras focuri de armă în aer, pentru a-i forța pe oaspeți să iasă afară. O persoană care asista la nuntă a declarat, sub acoperirea anonimatului, că în momentul în care și-au făcut apariția, soldații au spus că este vorba despre un exercițiu.

„Toate ajutoarele și gărzile care erau în imediata apropiere a comandantului au fost de partea complotiștilor”, a mai declarat sursa.

Alți comandanți care au fost luați ostatici, generalii Salih Ciolak și Ihsan Uyar, fuseseră invitați vineri seara, în jurul orei 21:00, la sediul Statului Major de unul dintre principalii colaboratori ai șefului de Stat Major, Levent Türkkan.  

În momentul în care au sosit, a izbucnit o altercație între cei doi generali și soldații puciști. Comandanții au fost duși la baza Akinci din Ankara, unde au fost ținuți ostatici. Cei doi generali au fost eliberați abia a doua zi după-amiază.

Momentul culminant al crizei – avioanele rebelilor urmăresc în zbor avionul lui Erdogan. Președintele scapă ca prin urechile acului

FOTO: Gulliver/GettyImages

În punctul culminant al încercării de a-l răsturna de la putere pe președintele Tayyip Erdogan, doi piloți care se alăturaseră rebelilor, aflați la comanda a două avioane F-16, au luat în vizor avionul șefului statului. Și totuși, acesta a putut să-și continue zborul.

Liderul turc se întorcea la Istanbul din vacanța pe care și-o petrecea în stațiunea Marmaris, când complotișii au început să blocheze circulația pe cele două poduri peste Bosfor, în încercarea lor de a prelua controlul asupra principalului aeroport al Istanbulului, și au trimis tancuri la Parlamentul din Ankara.

„Cel puțin două avioane F-16 au hărțuit avionul lui Erdogan în timp ce se afla în aer, în drum spre Istanbul. Şi-au fixat ţintele pe avionul său şi pe alte două F-16 care îl apărau”, a declarat pentru Reuters un fost ofiţer, la curent cu incidentul. „Rămâne un mister de ce nu au tras”, a adăugat el. Avionul privat al lui Erdogan a reușit în cele din urmă să ajungă cu bine la Istanbul.

În timp ce puciul era încă în desfășurare, Erdogan a declarat că puciștii au încercat să-l atace în stațiunea Marmaris și că au bombardat locul în care a stat la scurt timp după ce îl părăsise. „A scăpat ca prin urechile acului”, a confirmat pentru Reuters un oficial.

Potrivit CNN Turk, circa 25 de soldați au coborât din elicoptere pe frânghii, pe acoperișul unui hotel din Marmaris, deschizând focul, la câteva minute după ce Erdogan plecase. Se pare că misiunea lor era de a-l captura pe președinte.

La rândul său, premierul Binali Yildîrîm ar fi fost și el o țintă a complotiștilor, la Istanbul, și ar fi scăpat cu mare noroc.

Site-urile care monitorizează mișcările avioanelor au arătat că un Gulfstream IV, un tip de avion privat deținut de guvernul turc, a decolat vineri, la ora 22:40 GMT, de pe aeroportul Dalaman, care se află la o oră și un sfert de mers cu mașina de Marmaris. La un moment dat, a apărut că se rotește la sud de Istanbul, într-un moment în care martori oculari relatau că la aeroport de auzeau focuri de armă. În cele din urmă, a aterizat.

Tabolul aerian al complotului arată că puciștii par să fi avut centrul de comandă la baza aeriană Akinci, la 50 de kilometri nord-vest de Ankara, unde cel puțin 15 piloți ar fi fost la ordinele comandantului rebel.

Șeful forțelor armate, Hulusi Akar, a fost ținut ostatic la această bază în timpul puciului, iar în cele din urmă a fost eliberat. Avioane de la baza Akinci, pilotate de rebeli, au zburat vineri seara la joasă altitudine peste Istanbul și Ankara, în mod repetat. Ferestrele au zdrăngănit puternic și civilii s-au speriat din cauza zgomotului.

Avioane de vânătoare care au decolat de la baza Eskișehir, de la vest de Ankara, au încercat să bombardeze baza Akinci și să-i oprească pe rebeli. Totuși, avioanele pilotate de rebeli au reușit să zboare toată noaptea fiind realimentate în aer de un avion-rezervor.

Avionul de realimentare a fost luat de la baza aeriană Incirlik, din sudul Turciei, care este folosită de armata americană pentru a bombarda Statul Islamic în Siria și Irak. Comandantul bazei de la Incirlik a fost reținut, duminică, fiind acuzat de complicitate.

Cine sunt „creierele” puciului

Akin Ozturk, șeful forțelor aeriene ale Turciei până în 2015 și membru în Consiliul Suprem al Armatei, organismul care conduce forțele armate, ar fi unul dintre organizatorii loviturii de stat. El se numără printre miile de soldați care au fost reținuți. A fost fotografiat, duminică, într-un tricou cu dungi, cu cătușe la mâini, la sediul poliției din Ankara. Ozturk urma să anunțe în august că iese la pensie. E născut în 1952.

Un al doilea organizator ar fi Muharrem Kose, fost consilier juridic al șefului de Stat Major. El ar fi un simpatizant al clericului Fethullah Gulen, care trăiește în exil în Statele Unite și pe care Erdogan îl acuză că ar fi în spatele loviturii de stat. Kose a fost demis din funcție în martie, pentru comportament neadecvat, dar nu a fost exclus din armată. Deocamdată nu se știe unde se află.

De mai mult timp, Erdogan și guvernul său îi acuză pe simpatizanții lui Gulen că au creat „un stat paralel”, cu structuri paralele în tribunale, poliție, forțele armate și media, cu scopul de a pune mâna pe putere, o acuzație pe care clericul a negat-o în mod repetat.

De ce a eșuat puciul

FOTO: Gulliver/GettyImages

Erdogan, cu rădăcinile sale islamiste, a avut întotdeauna o relație dificilă cu armata, care în Turcia are o lungă tradiție de gardian al laicității.

În perioada în care Erdogan era prim-ministru, sute de ofițeri au fost trimiși în închisoare pentru implicare într-un presupus complot. Erdogan s-a folosit de tribunale pentru a reteza aripile forțelor armate. Ulterior, acuzațiile au fost demontate, iar sentințele revocate, dar aceste acțiuni au alimentat resentimentele armatei.

Totuși, organizatorii puciului par să fi supraestimat sprijinul de care se bucurau în rândurile armatei. Cel mai mare handicap pentru ei a fost că se aflau în afara lanțului de comandă și au avut insuficiente resurse la dispoziție. Au fost subechipați pentru a-și atinge obiectivele strategice și clar a fost și un anumit grad de incompetență în comparație cu precedentele lovituri militare din trecut, a explicat un fost diplomat turc citat de Reuters.

Comunicatul puciștilor

În primele ore de la declanșarea puciului, emisia postului public de televiziune a fost întreruptă, iar apoi puciștii au transmis prin e-mail un comunicat în numele armatei:

„Forțele armate turce au preluat complet controlul asupra administrației țării pentru a reinstala ordinea constituțională, democrația, drepturile omului și libertățile, statul de drept și securitatea generală, care a avut de suferit.

Toate acordurile și angajamentele internaționale rămân valabile. Asigurăm că relațiile bune cu toate țările din lume vor continua”.

Comunicatul era semnat „Statul Major Turc”.

Ulterior, în cursul nopții de 15 spre 16 august, puciștii au încercat să oprească emisia CNN Turk, forțând evacurea studioului. Când jurnaliștii au revenit în emisie, prezentatoarea i-a descris pe soldați ca fiind tineri, având teamă în priviri și niciun semn de credință sau determinare”.

Din câte se pare, puciștii au lansat prematur operațiunea, pentru că au realizat că sunt monitorizați. Nu erau complet pregătiți. Planurile s-au scurs, ceea ce i-a obligat să lanseze mișcarea mai devreme decât era planificat.

Pe de altă parte, au subestimat capacitatea lui Erdogan de a obține sprijinul mulțumilor. Susținătorii săi din Istanbul, Ankara sau alte părți ale țării au ieșit pe străzi și au înfruntat tancurile și avioanele.

FOTO: Gulliver/GettyImages

Un consilier de presă al primarului din districtul Kazan, acolo unde se află baza Akinci, a povestit că rezidenții au început să observe numărul mare de avioane care decolau. Când au văzut că avioanele atacă Parlamentul la Ankara, s-au organizat singuri și au mers la baza aeriană, în încercarea de a-i opri, a povestit oficialul. Au încercat să blocheze traficul către bază parcându-și vehiculele, dând foc la paie, pentru a bloca vizibilitatea avioanelor, iar într-un final, au încercat să oprească energia electrică la bază, a mai spus consilierul.

Dacă puciștii ar fi reușit să-l răstoarne de la putere pe Erdogan, care conduce țara din 2003, Turcia ar fi intrat într-o spirală a conflictelor și ar fi fost un alt cutremur în Orientul Mijlociu, la cinci ani de la izbucnirea Primăverii Arabe care a antrenat țara vecină, Siria, într-un dureros război civil.  

Citiți și:

LOVITURĂ DE STAT EȘUATĂ ÎN TURCIA. DESFĂȘURAREA EVENIMENTELOR
De ce s-a ajuns la lovitura de stat din Turcia
Criză în Turcia. Cine este clericul Fethullah Gulen, „inamicul nr. 1” al lui Erdogan
Reuters: Tentativa de lovitură de stat din Turcia amenință lupta SUA împotriva Statului Islamic
Puci eșuat în Turcia | Autoritățile promit răzbunare
VIDEO. Asaltul puciștilor turci asupra vilei în care își petrecea Recep Erdogan vacanța
VIDEO. Noi imagini de la tentativa de lovitură de stat din Turcia
Armata turcă și rolul ei în apărarea valorilor moderne ale țării