Sari la conținut

Cel puţin 5.600 de jihadişti s-au întors din „califat” în 33 de ţări de origine

Întoarcerea în ţările lor de origine a cel puţin 5.600 de jihadişti care locuiesc în zone aflate sub controlul grupării Statul Islamic în Irak şi în Siria reprezintă o „provocare la adresa securităţii”, subliniază Centrul Soufan într-un raport, scrie AFP, citată de News.ro.

„Până în prezent, cel puţin 5.600 de cetăţeni sau rezidenţi din 33 de ţări s-au întors acasă. Este de adăugat un număr nedeterminat care vin din alte ţări. Acest lucru reprezintă o provocare enormă la adresa securităţii şi serviciilor de poliţie”, dă asigurări acest grup de reflecţie specializat în probleme de securitate.

Califatul - care a fost proclamat în 2014 de Statul Islamic în zona de frontieră dintre Irak şi Siria, cu o suprafaţă cât a Italiei - a pierdut 85% din această suprafaţă în urma unei ofensive fără precedent a forţelor susţinute de Statele Unite sau Rusia.

Soufan consideră că din cohorta de peste 40.000 de străini provenind din 110 ţări care au venit să se alăture Statului Islamic înainte şi după proclamarea califatului, în iunie 2014 (...), este inevitabil ca unii să nu rămână ataşaţi unei forme de jihad violent popularizat de Statul Islamic şi Al-Qaida”.

„Este totodată clar că oricine vrea să continue să lupte îşi va găsi calea să o facă”, notează Centrul.

Potrivit Radicalisation Awareness Network (RAN), citată în raport, cel puţin 30% din cei aproximativ 5.000 de cetăţeni ai Uniunii Europene (UE) care au plecat în Siria şi în Irak s-au întors acasă.

Preşedintele rus Vladimir Putin estimează că 10% dintre cei 9.000 de combatanţi provenind din Rusia şi foste republici sovietice au făcut acelaşi lucru.

Centrul Soufan estimează, însă, că din Rusia provine cel mai mare număr de jihadişti (3.417), urmată de Arabia Saudită (3.244), Iordania (3.000), Tunisia (2.962) şi Franţa (1.910).

Studiul subliniază de asemenea problema femeilor şi copiilor care s-au alăturat Statului Islamic.

El relevă totodată că politica guvernelor faţă de jihadiştii care s-au întors conduce în general la încarcerare, care nu face decât să amâne problema”, la reabilitare sau reintegrare, „dar aceste programe sunt deosebit de greu de conceput şi de făcut să funcţioneze”.

Soufan trage, aşadar o concluzie pesimistă.

„Problema identităţii, lipsa de încredere în instituţiile guvernamentale şi în politica tradiţională pe care Statul Islamic a ştiut să o exploreze nu sunt pregătite să dispară”, conchide centrul, „prin urmare, nici fenomenul combatanţilor, fie că se alătură resturilor Statului Islamic, fie că se angajează în alte grupări care-i seamănă ce vor apărea”.