Sari la conținut

Cum a trecut Europa de la scepticism la optimism

Europa a sărit dintr-o extremă într-alta. În numai câteva luni, Uniunea a ieşit din umbra partidelor euro-sceptice şi, cel mai important, pare să fi găsit energia să-şi pună economia la punct. Impulsul lui Macron, de a liberaliza puţin piaţa muncii şi de a micşora statul tocmai în Franţa, a adus un val de optimism în toată Uniunea. Companiile se gândesc să investească, să se extindă şi să facă achiziţii. A fost nevoie numai de alegeri cheie pentru a schimba total sentimentul economic însă dacă personajele care inspira tot acest optimism nu livrează, pendularea înapoi la pesimism s-ar putea să fie la fel de bruscă.

Europa și-a schimbat norocul în doar câteva luni. Imaginea economiei leneşe şi a blocajului politic a făcut loc dorinţei de reformă. Economiile zonei euro cresc aproape de două ori mai repede decât Statele Unite, iar optimismul între oamenii de afaceri este la maximul ultimilor şase ani.

A fost nevoie doar de combaterea euro-scepticilor la urne şi de venirea unei puteri aparent reformatoare în Franţa pentru ca firmele să intre într-o nouă logică.

Citat de The Economist, preşedintele Engie şi Suez, spune că şefii de companii au acum motive să spere că în câteva luni a doua cea mai mare economie a zonei euro va ieşi din blocaj. Macron a promis liberalizarea pieţei muncii, scăderea taxelor şi susţinerea antreprenoriatului şi are spaţiul politic ca tot ce a propus să se şi materializeze. Aici e marele potenţial de schimbare, dar totodată şi marea şansă ca Macron să dezamăgească.

Pentru moment companiile reacţionează la stimuli. Toate speranţele sunt legate de Macron şi de Merkel, la rândul ei bine poziţionată să-şi câştige un nou mandat la alegerile din toamnă.

Forţele care acţionează spre o mai mare integrare se simt nu doar în politică, ci şi-n economie. 60% dintre companii vor mai multă Europă şi mai puţine graniţe. Iar Bruxellesul pare interesat să grăbească formarea pieţei unice europene şi desenează deja precursori ai armatei comune, o iniţiativă pentru care industria militară se pregăteşte deja să investească.

Creşterea încrederii se reflectă inclusiv în apetitul pentru tranzacţii. Încă din primele trei luni ale anului numărul fuziunilor şi achiziţiilor cu firme europene a urcat cu mai bine de o treime faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Spania e aproape să-şi bifeze cea mai mare fuziune din ultimii zece ani iar în Franţa ideea vânzării băncilor către străini pare să aibă din ce în ce mai multă susţinere, deşi până acum era exclusă. De la naţionalism se trece la deschidere. O deschidere care vine cu oportunităţi.

Schimbarea de atitudine se simte şi-n Germania. Sondajele Camerei de comerţ de acolo arată că entuziasmul în rândul companiilor este mai mare ca oricând. Şi totuşi, pentru ca firmele să se maturizeze într-o Europă unită, să devină campioni regionali de dimensiunea firmelor americane, e nevoie de o piaţă cu adevărat unică. Iar pentru asta va fi nevoie ca ţările să lucreze împreună, ceea ce până acum în momentele cheie nu s-a întâmplat.