DIGIPEDIA. Prima criză profundă a sistemului comunist impus de Moscova

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Octombrie 1956. În Ungaria izbucneşte prima criza violentă şi profundă a sistemului comunist impus cu forţa de Moscova, după al doilea război mondial. Mai este cunoscută şi sub numele de "revoluţia maghiară". Se împlinesc 58 de ani de când, în atmosfera oarecum mai relaxată, după moartea lui Stalin, în martie 1953, şi discursul de condamnare a stalinismului, rostit de noul lider sovietic, Nikita Hrusciov, în februarie 1956, locuitorii lagărului comunist începeau să-şi facă noi speranţe, într-o posibilă neatârnare faţă de Moscova, în mai multă libertate internă şi externă, în condiţii de viaţă mai bune.

În toamna anului l956, Franţa şi Anglia eşuează, sub presiunea Moscovei şi, paradoxal, a Washingtonului, în operaţiunea de împiedicare a naţionalizării Canalului Suez. Moscova primeşte astfel un vânt neaşteptat în pânze, din partea Americii, mai grijulie cu păstrarea sferelor de influenţă ale războiului rece decât cu ofensiva libertăţii în zonele controlate sau influenţate de comunismul sovietic.

În acest context, la Budapesta explodează o revoltă anticomunistă şi antisovietică, mai întâi paşnică, apoi violentă. Reacţia nu se lasă aşteptată. Cererea liderilor comunişti unguri de ieşire a ţării lor din Pactul de la Varşovia şi de adoptare a statutului de neutralitate se soldează cu intervenţia militară sângeroasă a armatei roşii. Mii de victime, sute de mii de refugiaţi, o traumă prelungită până azi în Ungaria, un fior de gheaţă pe spinarea comunismului sovietic.

Efectele vor fi durabile. În România, regimul comunist al lui Gheorghe-Gheorghiu-Dej îşi înteţeşte represiunea, fiind confruntat cu ample manifestări de simpatie cu revolta ungurilor, la Bucureşti, Cluj şi Timişoara, dar şi cu un nou val de destalinizare.

Comunismul de stat, de inspiraţie şi ocupaţie sovietică intra însă, atunci, în octombrie şi noiembrie l956, prin sfidarea eroică a maghiarilor, într-o boală lungă şi sigură care nu se vindecă până în l989, când îşi va da obştescul sfârşit.

Discuția despre revoluția din Ungaria dintre Emil Hurezeanu și istoricul Armand Goșu, în fișierul video atașat.