Sari la conținut

Dosar internaţional | Polonia, copilul-minune al Europei devenit copil-problemă

Democraţia şi statul de drept din Polonia sunt cât se poate de sănătoase, iar instituţiile europene nu au motive de îngrijorare. Acesta a fost mesajul cu care premierul polonez s-a dus astăzi la Strasbourg, în plenul Parlamentului European. Şefa executivului de la Varşovia le-a transmis eurodeputaţilor că Polonia nu merită să fie criticată pentru controversatele reforme din ultima vreme, care vizează, printre altele, media publice şi Curtea Constituţională.

Dezbaterea din legislativul UE a venit după o întâlnire între preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, şi fostul premier polonez, Donald Tusk, actualul preşedinte al Consiliului European. Rivali acasă, cei doi au încercat, totuşi, să aplaneze tensiunile dintre Varşovia şi Bruxelles.

Am vorbit despre situaţia din Polonia, dar şi despre anumite decizii luate de Comisia Europeană cu privire la Polonia. Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vreau să subliniez că întrevederea noastră de azi a confirmat că interesele Poloniei şi ale Uniunii Europene se suprapun. Polonia nu are inamici în UE”, a spus Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Ne aşteptăm să fim respectaţi în UE, în calitate de cea de-a şasea ţară ca mărime. Pe de altă parte, înţelegem că şi noi trebuie să respectăm instituţiile UE, pentru că la baza acestui principiu al respectului ar trebui să fie ideea de reciprocitate. Am făcut apel la calmarea dezbaterii, vreau să avem un dialog real, raţional, bazat pe fapte reale, nu pe nişte invenţii mediatice, care nu au nimic de-a face cu situaţia reală din Polonia”, a spus Andrzej Duda, preşedintele Poloniei. 

Guvernare nouă cu multe scandaluri

Ca să înţelegem mai bine îngrijorările legate de Polonia, trebuie să vedem ce s-a întâmplat, de fapt, în această ţară. Iată imaginea de ansamblu a primelor două luni de guvernare nouă în Polonia, cu toate scandalurile din acest scurt interval.

Polonia a făcut, în ultima perioadă, o serie de mişcări politice care au tensionat serios relaţia cu Uniunea Europeană şi cu cel mai importat vecin, Germania. În cazul în care această criză va continua sau, mai rău, se va agrava, consecinţele pentru o Uniune Europeană deja măcinată de probleme şi rupturi interne vor fi extrem de puternice.

Semnele acestui tumult existau şi, teoretic, erau lesne de observat. După opt ani de guvernare de centru-dreapta, polonezii se săturaseră de viziunea Platformei Civice conduse de Ewa Kopacz. Iar victoria lui Andrzej Duda la prezidenţialele din 2015 a dost doar avertismentul schimbării radicale ce avea să vină, câteva luni mai târziu, la parlamentare: un cutremur provocat de conservatorii din partidul Lege şi Justiţie. Aşadar, în Polonia, puterea a trecut de la centru dreapta la o dreaptă conservatoare şi eurosceptică. Primele unde de şoc ale acestui seism politic s-au simţit imediat.

În doar două luni de guvernare, partidul condus de Jaroslaw Kaczynski, fost prim-ministru şi fratele geamăn al regretatului preşedinte Lech Kaczynski, a luat o serie de măsuri menite să adune cât mai multă putere în mâinile celor din Lege şi Justiţie.

Nici nu se instalase bine la putere, că noul guvern a cerut o descindere într-un centru de contraspionaj polono-slovac din Varşovia, centru patronat de NATO. Pe urmă, a instalat acolo, în toiul nopţii, o nouă conducere.

„Am câştigat alegerile, dar nu avem dreptul să dăm legi şi să remodelăm Polonia. Dar Polonia are nevoie să fie reconstruită şi e nevoie de un proces amplu, la fel ca istoria noastră”, a spus Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie.

Adevăratele controverse au început când noul partid de guvernământ polonez şi-a numit cinci judecători în Curtea Constituţională, o măsură extrem de controversată. Deloc speriat de scandal, Lege şi Justiţie a plusat: a schimbat şi felul în care se iau deciziile în Tribunalul Constituţional, de la majoritate simplă la majoritate calificată cu două treimi. Combinate, cele două mişcări riscă să paralizeze activitatea instanţei constituţionale din Polonia.

Trebuie să schimbăm Curtea Constituţională, trebuie să o transformăm într-o instituţie care chiar protejează drepturile cetăţenilor, care apără Constituţia”, a spus Jaroslaw Kaczynski.

Sunt măsuri care au scos imediat oameni în stradă. De la Bruxelles au venit mesaje de îngrijorare cu privire la starea statului de drept polonez.

„Kaczynski vede că nu are o majoritate absolută pentru a schimba Constituţia, aşa că vrea să îi controleze pe apărătorii Constituţiei”, spunea un protestatar.

După aceste mutări controversate, a izbucnit scandalul legii media, care a provocat noi proteste în mai multe oraşe din Polonia.

„Ne-am adunat aici pentru că libertatea presei şi democraţia sunt în pericol. Presa este o armă importantă. Dacă presa nu poate să îi supravegheze pe cei aflaţi la putere, opinia publică nu va şti ce fac guvernanţii. Aşa că am venit aici pentru a arăta cât de importante este pentru noi o presă liberă”, a spus Mateusz Kijowski, liderul Comisiei pentru Apărarea Democraţiei.

Noua lege a presei de stat din Polonia, care a fost aprobată în 7 ianuarie de preşedintele Andrzej Duda, a fost contestată la nivel internaţional. Legea îi dă Guvernului dreptul să numească directorii canalelor publice de radio şi televiziune. Până acum, funcţiile se ocupau printr-un concurs organizat de un organism independent.

În semn de protest faţă de această schimbare, şefii mai multor canale ale televiziunii publice poloneze şi-au înaintat demisiile. Principalele temeri sunt că presa publică va deveni un aparat de propagandă pentru partidul la guvernare.

Şi lista deciziilor contestate continuă: preşedintele Duda a graţiat un apropiat al lui Jaroslaw Kaczynski, condamnat la trei ani de închisoare pentru abuz de putere.

Apoi, şefii serviciilor secrete au fost schimbaţi cu nişte oameni apropiaţi partidului de guvernământ.

Dar asta nu e tot. Kaczynski a anunţat că a pregătit noi legi privind funcţionarea Parchetului General, a administraţiei, precum şi noi reglementări referitoare la competenţele statului în caz de ameninţare teroristă.

Foarte repede, această cascadă de măsuri controversate a dus Polonia pe urmele Ungariei lui Viktor Orban, spre îngrijorarea cancelariilor europene. 

UE vs Polonia. Anchetă fără precedent

Îngrijorată că situaţia politică din Polonia va ajunge să tulbure apele deja învolburate ale unei Uniuni Europene măcinate de crize, Comisia condusă de Jean-Claude Juncker a luat o decizie fără precedent. Chiar şi polonezul pus la şefia Consiliului European, Donald Tusk, a admis că reputaţia Poloniei, la care s-a muncit atât de mult în ultimii 26 de ani, a fost lovită de scandalurile din Varşovia.

Comisia Europeană a decis să activeze mecanismul pentru protejarea statului de drept şi să evalueze Polonia din această perspectivă. E o anchetă care se face după ce polonezii au adoptat o serie de legi controversate. Actele normative au vizat, printre altele, posturile publice de radio şi televiziune şi Curtea Constituţională.

Este pentru prima oară când acest mecanism, creat cu doi ani în urmă, este folosit. O premieră care spune multe despre îngrijorările cu privire la situaţia politică din Polonia, care, până nu demult, era considerată povestea de succes a extinderii Uniunii Europene.

După cum ştiţi, una dintre responsabilităţile principale ale Comisiei Europene, alături de alte instituţii europene, este aceea de a ne asigura că legea este respectată pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Respectarea legii este una dintre valorile noastre fundamentale şi sunt unele îngrijorări în ceea ce priveşte ultimele evenimente din Polonia”, a spus Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Polonia are dreptul suveran de a lua decizii cu privire la acţiuni interne, cum este organizată media, cum trebuie implementate politicile de creştere economică. Acestea sunt decizii suverane ale fiecărei ţări, inclusiv ale Poloniei”, a spus Beata Szydlo, premierul Poloniei.

Mai mult, Varşovia atrage atenţia că Uniunea Europeană ar trebui să se preocupe de adevăratele sale probleme, cum ar fi criza refugiaţilor.

Prima fază a cadrului european pentru protejarea statului de drept o reprezintă o evaluare a Comisiei. Acesta este punctul în care ne aflăm acum. Dar ultima fază a acestui mecanism este motivul principalelor emoţii care există acum cu privire la Polonia. Este vorba despre aşa-numita „opţiune nucleară”, adică activarea mecanismului preventiv şi de sancţionare din articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.Este cea mai gravă măsură care se poate lua în cazul unei încălcări grave a legislaţiei europene de către un stat membru. Articolul, care nu a fost aplicat până acum, ar putea duce chiar şi la suspendarea dreptului de vot al Poloniei în interiorul UE.

Mai mulţi oficiali UE au încercat, în ultimele zile, să aplaneze tensiunile cu Varşovia şi să spună că sunt slabe şanse ca Polonia să fie sancţionată de UE pentru nerespectarea statului de drept. De altfel, şi Ungaria, dar şi Germania au anunţat deja că nu vor susţine sancţionarea Poloniei.

Avem un dialog cu Polonia şi nu vreau să speculez în jurul unor viitoare consecinţe, care ar putea fi aduse de aplicarea Articolului 7 al Uniunii Europene. Nu am ajuns în acest punct, nu cred că vom ajunge în acest punct, pentru că sunt încrezător că, de acum şi până în acel punct, guvernul polonez îşi va prezenta propriul punct de vedere şi ne va da o reacţie pe acest subiect. Să nu dramatizăm prea mult situaţia”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Dacă, după evaluarea sa, Comisia Europeană va considera că există, cu adevărat, o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, executivul UE va trimite la Varşovia „avizului său privind statul de drept". Acesta va fi, de fapt, un avertisment pentru Polonia, care va putea răspunde. Până la impunerea de sancţiuni, mai sunt câţiva paşi.

Ultima dată când partidul Lege şi Justiţie a fost la guvernare, între 2005 şi 2007, relaţiile cu Uniunea Europeană au fost, de asemenea, tensionate.

Cea mai gravă criză privind statul de drept într-o ţară membră a Uniunii Europene a avut loc în 2000, după ce un partid de extremă dreapta condus de Jorg Haider a ajuns la guvernare în Austria. S-a încălcat, astfel, o regulă nescrisă a Uniunii privind guvernarea cu formaţiuni de extremă dreapta. Austria a fost vizată, la momentul respectiv, de sancţiuni care au constat în limitarea relaţiilor diplomatice cu Viena.

Personajele-cheie al noului regim polonez

Orice regim înseamnă, de fapt, oamenii care decid. Care fac şi, după cum e cazul Poloniei, refac regulile jocului. La Varşovia, e vorba de două personaje politice principale: preşedintele Andrzej Duda şi liderul partidului la putere, Jaroslaw Kaczynski. Eurosceptic convins, cel dintâi a răsturnat anul trecut toate calculele hârtiei şi a devenit preşedinte. Cel de-al doilea este considerat eminenţa cenuşie a regimului.

Are 43 de ani, este jurist şi a reuşit să dea peste cap previziunile specialiştilor. Preşedintele polonez Andrzej Duda a câştigat alegerile de anul trecut deşi câştigător era văzut fostul lider de la Varşovia. A reuşit acest lucru promiţând să apere interesele naţionale pe scena politică internaţională, să scadă vârsta de pensionare şi să reducă impozitele.

Politica noastră externă, care nu ar trebui revoluţionată, deoarece politicii externe nu-i plac revoluţiile, are nevoie de corecţii. Acestea implică să ne intensificăm acţiunile. Să vorbim despre scopurile şi aspiraţiile noastre. Să ne prezentăm punctul de vedere într-o manieră calmă, dar ambiţioasă”, a spus Andrzej Duda, preşedintele Poloniei.

Alegerea lui Andrzej Duda este prima victorie importantă din ultimii aproape 10 ani a partidului Lege şi Justiţie, formaţiunea fostului preşedinte Lech Kaczynski. Preocupat în special de ameninţările venite dinspre Rusia, Duda a cerut sporirea prezenţei NATO şi trupe permanente în regiune.

„Ne trebuie poziţii ferme. Avem nevoie de garanţii mai bune din partea NATO nu doar pentru noi, ci şi pentru toată Europa centrală şi de est, în dificila situaţie geopolitică actuală”, spunea el.

Eurosceptic declarat, preşedintele polonez este catolic practicant şi se opune avorturilor, fertilizării in vitro şi căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Este căsătorit cu o profesesoară de germană, fiica unui cunoscut scriitor polonez de origine evreiască.

Foto: president.pl / Andrzej Hrechorowicz

Un personaj cu adevărat interesant este, însă, „omul din umbră”, Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului Lege şi Justiţie. Văzut de mulţi drept eminenţa cenuşie de la Varşovia, el a fost premier în perioada iulie 2006 - noiembrie 2007. Este fratele geamăn al fostului preşedinte Lech Kaczynski, mort în 2010 într-un accident aviatic în Rusia.

A încercat să ajungă în fruntea ţării de mai multe ori, de fiecare dată fără succes. Analiştii politici spun că victoria de anul trecut a partidului său este de fapt victoria la care el râvnea de atâta timp.

Nu vor fi răzbunări, gânduri duşmănoase, jocuri de culise sau reglări de conturi. Nu vor exista răzbunări împotriva celor care au pierdut, chiar dacă sunt responsabili pentru înfrângere”, a spus Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului Lege şi Justiţie.

La fel ca Andrzej Duda, Kaczynski este un catolic fervent care se opune căsătoriilor între homosexuali, pe care i-a numit la un moment dat „perverşi”. Jaroslaw urăşte Rusia şi priveşte cu neîncredere către Germania. Aceasta fiindcă ambele ţări îi aduc aminte de cel de-Al Doilea Război Mondial, când Polonia a fost prinsă la mijloc în confruntarea dintre cele două superputeri. Se opune primirii de refugiaţi, despre care spune că sunt purtători de boli şi paraziţi.

Aproximativ un miliard de oameni din întreaga lume suferă de foame, aşa că haideţi să-i adoptăm pe toţi! Cine este responsbil pentru atragerea ca un magnet a acestor imigranţi pe criterii economice? Germania! De aceea, asta e problema ei!”, spunea el.

Jaroslaw Kaczynski nu este căsătorit, nu-i place să călătorească şi, până la 60 de ani, a locuit împreună cu mama sa. Femeia a avut, de altfel, o influenţă enormă asupra celor doi fraţi gemeni. Când era prim-minstru, Jaroslaw îşi ţinea banii într-un cont comun cu mama sa, care-i administra salariul.

Adorat de conservatorii din Polonia, care văd în el un apărător al valorilor tradiţionale, Kaczynski este detestat de progresişti, care-l privesc drept un obstacol în calea modernizării ţării.

Un jurnalist englez l-a descris, la un moment dat, astfel: „Este mic, nu foarte politicos, nici deştept şi seamănă cu un avocat provincial”.