Sari la conținut

Drumul scurt de la normalitate la fanatism. Ce spun prietenii fraților Abdeslam   

Prietenii fraţilor Abdeslam, care au acţionat în timpul atentatelor de la Paris din noiembrie, au povestit pentru CNN că în urmă cu un an petreceau cu ei în cluburile din Bruxelles. Aparent, nu erau diferiţi faţă de alţi bărbaţi de vârsta lor.

„Salah avea foarte mare grijă de el, era foarte ordonat. Era amuzant, genul de om alături de care te distrai. Era un cuceritor. Brahim era mai inteligent şi mai bine crescut. Brahim se înţelegea bine cu toată lumea, nu îl deranja nimeni. Nu discrimina pe nimeni, indiferent de rasă sau religie”, a declarat un prieten de-al teroriștilor pentru CNN. 

Din primăvara anului trecut atitudinea fraţilor s-a schimbat radical. Au încetat să mai bea şi au părăsit grupul de prieteni, au devenit tot mai atraşi de Islam şi au început să meargă la moschee pentru fiecare rugăciune de vineri.

O jumătate de an mai târziu, Brahim Abdeslam se arunca în aer în faţa unei cafenele din Paris, iar fratele său devenea cel mai căutat terorist din Europa. Acum, Salah Abdeslam este în arest, dar refuză cooperarea cu autorităţile belgiene. În singura lui declaraţie în faţa anchetatorilor, a spus că nu a jucat un rol major în atentatele din 13 noiembrie şi că a fost atras în acest complot de fratele său.

Belgia nu este singura țară plină de focare cu potențial de radicalizare. Ministrul francez al Tineretului a explicat că în Franța sunt „100 de cartiere Molenbeek”. 

„Astăzi, în Franţa sunt 100 de cartiere unde există condiţii similare cu cele de la Molenbeek. Ce este Molenbeek? Este un focar de sărăcie şi şomaj, este un loc mafiot care prosperă din economia subterană, este un loc de unde au dispărut serviciile publice, este un loc abandonat de politicieni”, a spus Patrick Kanner.

Dincolo de realitatea expusă de oficialul francez, rămâne foarte greu de descifrat cum atitudinea unor tineri obişnuiţi se poate schimba în doar câteva luni.

Între timp, poliţia belgiană cere ajutorul populaţiei pentru identificarea teroristului care ar fi în libertate după atacul de la aeroportul Zaventem. Anchetatorii încă nu ştiu cine este bărbatul cu haină deschisă la culoare şi pălărie pe cap, care apare în imagini alături de doi bărbaţi care au fost identificaţi ca atacatori sinucigaşi. Pe de altă parte, un jurnalist independent, bănuit că ar fi făcut parte din grupul de atentatori şi reţinut sâmbătă, a fost eliberat din lipsă de probe. Între timp, bilanţul atentatelor din 22 martie a urcat la 35 de morţi, după ce patru dintre răniţi au pierdut lupta.

În tot acest timp, supravieţuitorii atacurilor de la Bruxelles îşi amintesc momentele dramatice prin care au trecut.

„Îi datorez viaţa unui militar belgian, căruia aş vrea să-i mulţumesc, dacă mă aude. A venit la mine, m-a protejat, m-a luat în braţe şi m-a strâns foarte tare. Mi-a spus să-i vorbesc, să mă uit în ochii lui şi să nu adorm. Mi-a dat câteva palme. A scos o batistă din buzunar şi mi-a făcut un garou”, a povestit Walter Benjamin, rănit în atentatele de la Bruxelles.

100 de oameni sunt în continuare internaţi după atentate.  

Citiți și: 
Atentatele, prin ochii musulmanilor
Atentate la Bruxelles. Turcia acuză Belgia că i-a ignorat avertismentele
Erori în anchetele de terorism ale europenilor. Franța a refuzat o listă cu suspecți furnizată de Damasc
O româncă și fetița ei, singurele supraviețuitoare din metroul care a explodat la Bruxelles 
Cum l-au scăpat polițiștii belgieni pe Salah Abdeslam, deși aveau adresa lui  încă din decembrie. De ce nu l-au arestat  
The New York Times: Atentatele de la Bruxelles, încă un eșec confirmat al spionajului european
Celulă teroristă pe axa Paris-Bruxelles. Care sunt legăturile dintre teroriști