Sari la conținut

Elveția | Referendum pentru renunțarea la energia nucleară

Elveţia s-a angajat, la fel care alte ţări, în urma catastrofei nucleare de la Fukushima din 2011, să renunţe la energia nucleară în următorii ani, însă activişti care luptă împotriva acestiui tip de energie apreciază că agenda Guvernului nu este sufieint de rapidă şi au impus un referendum, în acest weekend, care să grăbească abandonarea ei, relatează The Associated Press, citată de News.ro.

Swiss Vote For Tighter Immigration Laws

Foto: Guliver/GettyImages

Elveţieni sunt chemaţi la urne duminică pentru a se pronunţa asupra unei iniţiative a ecologiştilor şi inamicilor energiei nucleare care, în cazul în care va fi adoptată, va conduce la închiderea, până în 2029, a ultimelor cinci centrale nucleare ce generează în prezent 40% din energia electrică a ţării.

Potrivit unor sondaje, cursa este strânsă în această problemă, şi ar putea obliga Elveţia să urmeze exemplul Germaniei vecine.

Germanii şi-au intensificat tranziţia către energia regenerabilă, ca cea solară, pentru a putea renunţa la energia atomică până în 2022, un termen limită adoptat după ce un cutremur urmat de un tsunami a devastat, în urmă cu cinci ani, centrala nucleară de la Fukushima.

În cadrul unui plan energetic care se extinde până în 2050, Guvernul elveţian a convenit deja să nu-şi înlocuiască centralele nucleare existente, care pot opera atât timp cât sunt considerate sigure.

Centralele urmează să fie închise progresiv, pe măsură ce le expiră durata de viaţă, iar Executivul spune că are nevoie de timp să treacă la alte surse, precum energia eoliană, solară sau biomasă.

Elveţia organizează cu regularitate referendumuri în cadrul democraţiei sale directe, care le permit alegătorilor din această ţară cu aproximativ 8,2 milioane de locuitori să stabilească politica în probleme majore, ceea ce provoacă uneori dificultăţi oficialilor în a pune în aplicare voinţa populară.

Cele două camere ale Legislativului elveţian şi Consiliul Federal executiv au argumentat că iniţiativa „în vederea unei retargeri ordonate din programul energiei nucleare” va obliga ţara să importe şi mai mult curent electric, de exemplu de la poluantele centrale pe cărbune din Germania.

În plus, închideri mai timpurii faţă de program ar putea expune Guvernul - şi astfel contribuabilii - plăţii unor despăgubiri către operatorii de centrale nucleare.

„Iniţiativa va compromite securitatea alimentării noastre cu energie”, subliniază consilierul federal Didier Burkhalter într-o înregistrare video.

Însă în opinia lui Ilias Panchard, secretarul general al organizaţiei „Afară din nuclear”, complexul nuclear elveţian este periculos, îmbătrânit şi afectat de probleme - două dintre cele cinci centrale nu operează în prezent din motive de siguranţă sau tehnice.

Organizaţia insistă că a venit timpul să se stabilească un calendar, până când nu e prea târziu, în vederea unei tranziţii adecvate.

„Dacă aşteptăm până la un accident sau la o problemă la centrale, atunci nu vom avea timpul şi energia să o înlocuim. Aşadar, ideea iniţiativei, referendumul, este să spunem: în 2029 nu vom mai avea enegie nucleară în Elveţia”, a declarat el într-un interviu la Geneva.

Iniţiativa vizează să limiteze durata de viaţă a centralelor nucleare la 45 de ani şi să oblige la închiderea anul viitor a trei dintre centrale, şi anume Beznau 1 - pe care Panchard a catalogat-o drept cea mai veche centrală nucleară în exploatare din lume, construită în 1969 -, Beznau 2 şi Muhleberg.

„Concret, asta înseamnă ca în 2017 aproximativ o treime din electricitatea generată de energia nucleară să dispară. Asta înseamnă consumul anual mediu a aproape jumătate din gospodăriile elveţiene”, a declarat Burkhalter, adăugând că energia regenrabilă nu va putea să acopere diferenţa imediat.

Celelalte două centrale urmează să fie închise în următorii 13 ani - Goesgen în 2024, iar Leibstadt în 2029.