Sari la conținut

Europa Liberă: Comisia Europeană regândește politica de vecinătate și vrea legături mai strânse cu Rusia

 

 Federica Mogherini, șefa diplomației europene FOTO: AFP/Mediafax Foto

Documentul, intitulat Către o nouă politică de vecinătate, va fi prezentat statelor UE la 4 martie de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, și comisarul pentru politici de vecinătate, Johannes Hahn.

Politica de vecinătate a fost lansat în 2003 pentru a avea relații mai strânse cu țările interesate, care nu sunt parte a politicii UE de extindere. Șaisprezece dintre vecinii UE – inclusiv fostele republici sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, precum și țări din nordul Africii și Orientul Mijlociu - sunt vizate de Politica de Vecinătate a UE.

Draftul văzut de Europa Liberă pune întrebarea dacă politica de vecinătate ar trebui să fie menținută, o întrebare care probabil va tulbura țările care caută să stabilească legături mai strânse cu UE, în condițiile unor relații tensionate cu Moscova, comentează Europa Liberă. Este vorba, cu precădere, de Ucraina, Moldova și Georgia.

Și mai îngrijorător pentru partenerii estici este, probabil, intenția UE de a stabili relații mai strânse cu Moscova, care este prevăzută de document. Chiar dacă Rusia nu este menționată specific, documentul spune că s-ar putea să fie nevoie ca „unii parteneri, în prezent lăsați în afara politicii de vecinătate”, să fie „asociați mai puternic” cu politica de vecinătate.

Mai sunt și alte câteva semne care ar putea sugera că este vorba de un angajament mai ferm față de Rusia, subliniază Europa Liberă.

Documentul pune întrebarea dacă „actualul vector geografic” ar trebui menținut și dacă politica de vecinătate n-ar trebui să permită modalități „mai flexibile de lucru cu vecinii vecinilor”.

O altă întrebare care se pune: „Cum poate UE, în cadrul Politicii de Vecinătate, să-și sprijine vecinii în interacțiunea lor cu propriii vecini?”

Rusia este menționată, la un moment dat, și direct, atunci când documentul pune întrebarea ce ar putea fi făcut pentru a asigura „o mai mare coerență între Politica Europeană de Vecinătate și relațiile cu Rusia și cu partenerii din Asia Centrală?”

Documentul abordează și chestiunea acordării unei perspective europene pentru țările din politica de vecinătate care vor să devină membre UE. „Ar trebui UE, gradual, să exploreze formate de relații noi și chiar mai profunde pentru a veni în întâmpinarea aspirațiilor și opțiunilor celor care nu consideră acordurile de asociere drept stadiul final de integrare politică și economică?” - se întreabă documentul.

Comisia Europeană sugerează, de asemenea, posibilitatea de a juca un rol mai mare în conflictele înghețate, cum ar fi de pildă cel din Transnistria. „Ar trebui să fie luată în considerare modalitatea în care UE ar putea răspunde cel mai bine la crize și situații conflictuale, inclusiv cele înghețate. De luat în considerare sursele de influență și presiune asupra partenerilor noștri care le determină pozițiile politice, inclusiv față de UE” - scrie în proiectul de document.

Este menționată direct politica externă a Rusiei: „În est, provocările tot mai mari cu care se confruntă țări din Parteneriatul Estic, de la criza din Georgia din 2008 la actualul conflict din Ucraina, au fost cauzate de o politică externă a Rusiei din ce în ce mai agresivă". Aceasta, mai spune documentul, a dus și la adâncirea diferendelor dintre Rusia și UE.