Sari la conținut

EXCLUSIV. Ambasadorul Paul Brummell: Marea Britanie nu este împotriva liberei circulaţii a muncitorilor


49% dintre britanici, spun cele mai recente statistici, ar dori ca țara lor să iasă din Uniunea Europeană. Grupul celor care ar vrea ca Marea Britanie să nu mai facă parte din blocul comunitar are o serie de argumente care le motivează alegerea. Cel mai important dintre ele este determinat de problemele pe care le are UE cu refugiații, dar sunt și calcule economice aduse în sprijinul acestei idei. Indiferent de motive, dacă Marea Britanie va alege să renunțe la statutul de membru al comunității europene, trebuie să ofere, cam ca în cazul unei demisii, o perioadă de preaviz. Va fi nevoie de timp pentru a se pune în aplicare o serie de măsuri de tranziție pentru ambele părți. Procesul de ieșire, dacă ar fi declanșat, este din punct de vedere politic, ireversibil.

Cristina Cileacu: 23 iunie este data când va fi referendumul pentru Brexit, o eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Spuneţi-mi vă rog, care ar fi cel mai dezavantajos scenariu pentru Marea Britanie, dar şi pentru Uniunea Europeană, dacă acest lucru devine realitate?

Paul Brummell: Mulţumesc. Guvernul Marii Britanii constată că soluţia cea mai bună este rămânem într-o Uniune Europeană reformată. Şi noi constatăm că acordul încheiat de David Cameroon, prim ministrul Marii Britanii cu partenerii europeni este un acord bun. Am constatat că UE trebuie să fie reformată, şi să se axeze pe patru piloni: suveranitate, competitivitate, guvernare economică şi asistenţă socială. Am avut discuţii lungi, dar importante, cu partenerii europeni şi am încheiat un acord. Guvernul britanic a analizat alternative. Noi am făcut un "white paper", aşa cum se numeşte în limba engleză, pagină albă, un raport oficial, care demonstrează că dacă votul este pentru ieşirea din UE, procesul de negociere, cum se iese, care va fi relaţia cu UE în viitor, care o să fie relaţiile comerciale cu alte ţări ale lumii, toate acestea nu sunt uşoare de loc, este vorba de zece ani sau poate fi mai mult.

Şi am publicat un alt raport, în care se demonstrează că opţiunile precum relaţiile actuale ale Norvegiei, Elveţiei sau Canadei cu UE, pur şi simplu, relaţiile normale ale ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, nu sunt foarte avantajoase, sunt costuri şi obligaţii şi noi constatăm că acordul încheiat de prim ministrul nostru este cel mai bun. Dar, bineînţeles Marea Britanie este o democraţie şi noi considerăm că atunci când este o întrebare foarte importantă, este absolut firesc, ca populaţia să aibă oportunitatea de a vota, de a decide care este drumul pe care îl vor prefera şi acest lucru se va întâmpla pe 23 iunie.

Cristina Cileacu: Cât de mult va diminua o eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, influenţa pe care ţara dvs o are în Europa?

Paul Brummell: Cum am spus, cred că noi constatăm că ar fi mai bine să rămânem în Uniunea Europeană. Noi vedem că într-o UE reformată situaţia pentru Marea Britanie este mai bună şi pentru prosperitate şi pentru forţă, pentru putere.

Cristina Cileacu: Această ieşire despre care se tot vorbeşte, în cazul în care se întâmplă, din nou punem întrebarea în acest fel, ce semnal va trimite euroscepticilor, care critică deja UE?

Paul Brummell: Cum am spus sper că nu va fi o astfel de ieşire, dar cred că este un vot firesc, şi cei care vor rămâne şi cei care vor ieşi au dreptul să îşi exprime punctul de vedere şi vedem în ceea ce priveşte Marea Britanie, care voce este mai puternică.

Cristina Cileacu: Dar credeţi că vor fi şi alte ţări care vor dori un altfel de statut, dacă Marea Britanie rămâne în Uniunea Europeană şi intră în vigoare acel pachet de măsuri speciale despre care spuneaţi, cel agreat la Bruxelles de premierul Cameroon cu liderii europeni?

Paul Brummell: Considerăm că aceste măsuri sunt măsuri bune nu numai pentru Marea Britanie, dar pentru întreaga UE. De exemplu, o Uniune Europeană mai competitivă este bună nu doar pentru noi, dar pentru toate cele 28 de state membre, dar şi ce în ceea ce priveşte guvernanţa economică, noi constatăm că măsuri care au fost propuse şi agreate sunt bune pentru că dau o transparenţă mai mare în ceea ce priveşte situaţia şi responsabilitatea între ţările care sunt membre ale zonei euro şi ţări precum Marea Britanie şi România, care sunt membri UE, dar nu sunt membri ai zonei euro.

Libera circulație în cadrul Uniunii Europene este un principiu fundamental. Dreptul cetățenilor de a lucra și trăi într-o altă țară din blocul comunitar și de a se bucura de un tratament egal cu locuitorii acelei țări pentru accesul la locuri de muncă și avantajele sociale și fiscale, va fi mai puțin „egal", în cazul emigranților economici care aleg Marea Britanie. Premierul David Cameron a negociat cu liderii europeni un pachet de măsuri speciale de limitare a beneficiilor pentru migranții din UE, pentru a diminua fenomenul.

Cristina Cileacu: Măsurile care vor intra în vigoare dacă Marea Britanie rămâne membru al UE afectează şi muncitorii din estul Europei, respectiv şi pe cei peste 150.000 de români care lucrează şi plătesc taxe în Marea Britanie. Au existat voci care au considerat aceste măsuri un soi de abuz împotriva celor care lucrează în mod legal acolo şi care sunt plătitori de taxe.

Paul Brummell: Marea Britanie nu este împotriva liberei circulaţii a muncitorilor. Noi constatăm că românii care studiază şi muncesc în Marea Britanie, au un rol foarte important. De exemplu, cred că sunt aproape zece mii de studenţi români în Marea Britanie, care studiază în condiţii bune, care au rezultate excepţionale şi care o să aibă un viitor absolut superb, nu ştiu dacă în Marea Britanie sau aici în România, dar viitorul este al lor. Şi românii au rol foarte important în ceea ce priveşte serviciul de sănătate din Marea Britanie, de exemplu ca medici sau asistenţi medicali. Dar rata de emigrare în Marea Britanie este mare. Emigraţia este aproape de 300.000 de persoane pe an şi noi constatăm că sistemul de asistenţă socială în Marea Britanie este o sursă de atracţie pentru emigranţi. Sunt foarte multe benefici în muncă, dar beneficii non-contributive. Şi acest lucru înseamnă că mulţi emigranţi din alte ţări vin înalt calificaţi, dar fac o muncă în Marea Britanie de un nivel mai jos. Şi aceasta este un fel de distorsiune de piaţă, din cauza sistemelor sociale pe care le avem. Am agreat cu partenerii europeni un fel de frână de urgenţă cum se spune, pentru a ajuta în astfel de situaţie, dar nu este împotriva emigraţiei în general.

Sunt două campanii, pro și contra Brexit. Ideile pe care le au în centru sunt aceleași: relațiile economice cu partenerii europeni, influența Regatului Unit în Europa și securitatea frontierelor. Perspectiva din care sunt privite aceste teme, diferă în funcție de fiecare tabără. Ce înseamnă însă o Uniune Europeană fără Marea Britanie? Și cine are mai multă nevoie de cine?

Cristina Cileacu: Propunerile Marii Britanii pentru partenerii europeni, pun un pic sub semnul întrebării solidaritatea pe care până acum ţările europene au arătat-o atunci când a fost vorba de o criză. Europa este în continuare în criză economică, Europa are de rezolvat criza refugiaţilor de pe teritoriul ei, Europa are şi o criză politică dacă putem spune aşa, pentru că sunt partidele extremiste în urcare în mai multe ţări europene. Mai putem vorbi despre conceptul de solidaritate în momentul în care Marea Britanie vrea un statut special?

Paul Brummell: Da, bineînţeles. Noi suntem ca membru al UE un partener solid pentru toate ţările din UE şi lucrăm împreună împotriva crizei şi problemelor care, cum aţi subliniat, din păcate, există în continuare.

Povara refugiaților care ajung pe teritoriul Uniunii Europene ar trebui susţinută de toate statele membre. Politica de „împărțire a sarcinilor", așa cum este ea numită în mod oficial, este constant combătută de multe țări din blocul comunitar, care au spus clar că refugiații nu sunt bineveniți pe teritoriul lor. Neînțelegerea dintre membrii UE pe această temă este speculată de Turcia, care propune o serie de soluții. Doar că de data aceasta, zicala „turcul plătește" pare să nu se mai aplice. Din negocierile cu liderii europeni, Turcia are doar de câștigat.

Cristina Cileacu: Chiar în acest moment când noi filmăm acest interviu, la Bruxelles începe summitul pentru rezolvarea crizei refugiaţilor. Credeţi că Europa va avea cumva de ales între libera circulaţie a cetăţenilor turci versus refugiaţii care intră ilegal pe teritoriul Uniunii?

Paul Brummell: Constatăm că acordul cu Turcia este un punct de plecare foarte pozitiv pentru că înseamnă o înlocuire a situaţiei actuale în care refugiaţii ajung în Europa într-un sens foarte periculos pentru ei. Sistemul din păcate este controlat de criminalitatea organizată. Aceasta poate fi înlocuit de un sistem mai controlat, mai puţin periculos pentru refugiaţi. Eu cred că este ceva foarte bun pentru refugiaţi şi foarte important.

Cristina Cileacu: Dar este Europa, aşa cum au spus multe voci tot din Europa, supusă unui şantaj din partea Turciei, în cazul în care nu acceptă condiţiile pe care Turcia le impune?

Paul Brummell: Înseamnă că negocierile sunt dificile, nu este ceva uşor, dar cred că avantajele sunt mai mari. Bineînţeles, înseamnă că trebuie să fie un sprijin pentru Turcia, pentru a ajuta refugiaţii de pe teritoriul ei, înseamnă că Turcia trebuie să facă lucruri foarte importante, trebuie să primească toţi refugiaţii ilegali care au ajuns în Grecia, aceşti refugiaţi o să fie aduşi în Turcia, dar pentru fiecare refugiat readus în Turcia, o să fie dreptul ca un refugiat sirian care este acum în Turcia să meargă în Europa în mod legal. Şi noi constatăm că este o situaţie dificilă, dar aceasta este o soluţie mai bună decât situaţia actuală.

Cristina Cileacu: Una dintre marile probleme pe care nu au rezolvat-o încă marile puteri ale lumii este reprezentată de răspândirea terorismului. Statul Islamic şi-a extins activităţile mai mult decât înaintea începerii războiului din Siria, deşi toate marile puteri ale lumii afirmă că luptă împotriva lor, undeva este o greşeală. Ce consideraţi dvs că este greşit în acest război împotriva terorismului?

Paul Brummell: Este o luptă dificilă. Ministerul de interne al Marii Britanii a spus recent că lupta împotriva terorismului este provocarea cea mai serioasă din lume, deci este foarte mult de făcut, dar constatăm că facem ceva şi la nivel mondial, şi la nivel european şi la nivel naţional. De exemplu, la ONU în decembrie a fost o rezoluţie foarte importantă împotriva sursei de finanţare pentru terorişti. Ca să luptăm împotriva terorismului este important ca să taie sursele de venit. La nivelul european sunt nişte discuţii în continuare inclusiv privind schimbul de informaţii despre pasagerii care călătoresc în UE, lucru foarte important în această luptă. Şi la nivel naţional UK are un program naţional se numeşte CONTEST, antiterorism, are foarte multe aspecte, inclusiv educaţie, aspecte împotriva radicalizării şi surselor radicalizării, dar şi într-un sens mai concret, împotriva teroriştilor înşişi. Cred că este important de subliniat că marea majoritate a musulmanilor din Marea Britanie nu sunt radicali deloc, nu sprijină terorismul şi vor să lupte împotriva terorismului. Sunt foarte multe voci moderate care lucrează împotriva acestui risc.

Frontiera estică a NATO se întărește. După anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, aliații au ajuns la concluzia că și alte țări din estul Europei sunt vulnerabile în fața armatei dirijată de la Moscova. Așa cum reiese dintr-un raport făcut de organizația RAND, rușii ar avea nevoie de mai puțin de 60 de ore să ocupe, de exemplu, statele baltice.

Cristina Cileacu: NATO îşi consolidează poziţia pe flancul estic. După părerea dvs cum ar putea România să îşi valorifice poziţia pe care o are în regiune?

Paul Brummell: Cred că summitul NATO din Ţara Galilor din 2014 a fost un punct de plecare foarte important în ceea ce priveşte întărirea flancului estic şi România a dezvoltat aspectele stabilite în Ţara Galilor, într-un mod pozitiv, de exemplu noi aplaudăm decizia României de a rezerva 2% din PIB pentru apărare şi România este gazdă pentru comandamentul multinaţional sud-estic din NATO, deja este în construcţie şi deja contribuim cu prezenţa britanică la acest proiect. La unitatea de integrare a forţelor NATO în România, avem un ofiţer britanic care deja lucrează acolo. Şi în ceea ce priveşte relaţiile bilaterale militare sunt foarte fericit că şi ele sunt în creştere. De exemplu, acum două săptămâni a fost un curs de pregătire făcut pe ofiţeri britanici pentru unitatea militară română de la Iaşi, Lupii Negri, foarte frumos. Şi avem exerciţii militare comune şi vor mai fi exerciţii pe teritoriul României în lunile mai şi iunie.