Sari la conținut

Fost ministru de Externe al Ungariei: Nu există o soluţie stabilă în Europa fără ca Rusia şi Turcia să facă parte

Relaţia cu Rusia a fost una dintre pricipalele discuții de pe agenda summitului NATO de la Varșovia. Securitatea pe care Alianța Nord Atlantică o poate asigura Europei este de asemenea un punct important de negociere. Este sigur doar că pentru schimbările din ce în ce mai rapide ale lumii, este nevoie de o viziune amplă și de reacții concrete.

Balazs Barabas: Summitul NATO de la Varşovia. Ce efecte va avea pe termen lung, pentru Polonia şi România?

Balazs Peter: Summitul NATO din iulie va fi extrem de important în condiţiile unor crize multiple, în plus crize care s-au apropiat de Europa, mult mai aproape decât a fost la vremea aceea Afganistan sau alte zone de criză. Mai mult, aceste crize s-au conectat. Aceste două aspecte sunt dificultăţi extrem de grave pentru NATO şi mai ales pentru flancul estic al Alianţei. Putem considera "ţări-front" statele baltice, Polonia, şi prin vecinătatea Mării Negre, România şi Bulgaria. Situaţia este extrem de complexă iar NATO trebuie să-şi arate forţa, determinarea de a respecta angajamentele sale din aliniatul 5 al tratatului de la Washington: ne ajutăm reciproc dacă suntem agresaţi pe teritoriul nostru. Acesta este principiul apărării teritoriale. Apoi avem o dificultate mai mare şi mai complicată, noua expansiune rusă: anexarea Crimeei, situaţia din estul Ucrainei. Harta europeană stabilită la Helsinki s-a schimbat. Atunci s-a semnat un acord, să adăugăm că la 30 de ani după al doilea război mondial, deci nu de pe o zi pe alta, dar s-a căzut de acord că status quo-ul rămâne neschimbat, graniţele sunt cele care sunt, şi ne rezolvăm problemele pe cale paşnică. Aici ar trebui să ne reîntoarcem. Este foarte greu de trecut, să zicem, peste problema Crimeei, nici nu se vede deocamdată vreo rezolvare, mai ales că de curând membri importanţi ai NATO au reafirmat că este inacceptabilă anexarea teritorială ca metodă pentru că poate fi un precedent şi pentru alte teritorii. Iar regiunea post-sovietică este plină de zone cu un statul neclar, ca Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud şi multe altele.

Balazs Barabas: În ce măsură mai există posibilitatea aderării la NATO a Georgiei, şi pe termen lung, a Ucrainei, în acest context al securităţii fragile?

Balazs Peter: Eu cred că în ambele ţări există grupuri politice pro-occidentale care ar dori acest lucru. Dar Rusia ar reacţiona foarte vehement. O eventuală apropiere NATO-Rusia ar dezamorsa acest lucru, şi nu ar mai fi un subiect relevant. Dar cred că NATO ar trebui mai degrabă să se ocupe de actualele sale teritorii şi graniţe, iar dincolo de graniţe, în vecinătatea comună, deşi ruşilor nu le place această expresie dar există, deci în vecinătatea comună să consolideze situaţia şi să clarifice statutul zonelor problematice.

"Iubirea cu năbădăi" dintre Turcia și Rusia este în atenția membrilor Alianței Nord Atlantice. În acest moment, președinții Erdogan și Putin sunt din nou prieteni. Vom vedea cât de mult contează această apropiere când vine vorba despre securitatea la Marea Neagră.

Balazs Barabas: Este posibil ca NATO să plaseze flotă permanentă în Marea Neagră?

Balazs Peter: Este posibil, nu aş exclude deloc acest lucru. Întrebarea este ce nivel de conflict avem în vedere. În ultimul timp nivelul conflictului a crescut, ceea ce este îngrijorător. Au loc demonstraţii de forţă, mici provocări, în timp ce, interesant, Rusia a început să se împrietenească cu un foarte important stat NATO, Turcia, ceea ce ar putea fi o punte între cele două părţi. Faptul că turcii şi-au cerut scuze pentru doborârea avionului rus, faptul că Putin şi Erdogan comunică, deci există evoluţii care arată că aceste mari puteri rivale, care, cel puţin pe plan NATO, sunt opuse una alteia, dar pe plan UE pot avea multe probleme similare, pentru că UE nu a găsit tonul adecvat nici către una, nici către cealaltă, deci ecuaţia este destul de complexă. Nu există o soluţie stabilă în Europa fără ca Rusia şi Turcia să facă parte din aceasta. Eu cred că mai multe mari puteri ar prefera această soluţie, Statele Unite prin NATO, iar prin Asia Centrală şi China ar fi interesată, deci ar fi nevoie de acorduri mai extinse, şi aş spune că s-ar putea ajunge la soluţii prin reducerea nivelului conflictelor. Deci ar trebui început o nouă detentă. Nu poţi construi într-o atmosferă permanentă de tensiune, deci trebuie găsită neapărat o soluţie care împacă şi Rusia, şi nu întoarce Turcia împotriva Europei.

Balazs Barabas: Cum ar arăta o astfel de situaţie fără conflicte, ce soluţii ar exista pentru aceasta?

Balazs Peter: O situaţie fără este foarte îndepărtată, dar aş fi fericit dacă conflictele nu s-ar agrava, ci s-ar reduce. S-ar putea negocia acorduri în anumite domenii, pe baza unor compromisuri. Simplul fapt de a nu ameninţa, ci a ne aşeza la masa discuţiilor ar fi benefic. Au existat încercări de a reînvia Consiliul NATO-Rusia, apoi s-ar putea relansa formula G8, din care Rusia a fost exclusă după anexarea Crimeei, deci există forumuri, la care putem adăuga pe cele ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Dacă aceste trei organizaţii s-ar activa, ar putea începe dialogul, şi atunci s-ar putea face paşi către reducerea nivelului de conflict, prin căutarea soluţiilor atât pe planul securităţii, cât şi al economiei.

Există viață după Brexit? Dacă parafrazăm, cam așa își pun problema oameni din toate mediile, care încearcă să facă previziuni asupra unui viitor la care s-au gândit prea puțini: o Uniune Europeană fără Marea Britanie.

Balazs Barabas: Au trecut deja multe zile de la referendumul din Marea Britanie, cât de sigur putem considera că va părăsi Uniunea Europeană?

Balazs Peter: Un singur lucru poate fi considerat sigur, faptul că o foarte mică majoritate a câştigat într-un referendum de exprimare a opiniei. Acum începe de faptul acţiunea politică, care va aplica voinţa poporului, dacă şi parlamentul îşi va da acordul. Eu aştept cu interes să văd cum vor dezbate cele două camere ale parlamentului de la Londra această problemă, ce atribuţii şi ce sarcini va da guvernului, şi aici avem prima întrebare: care va fi guvernul. David Cameron a eşuat în acest referendum, nici nu ştim încă cine va veni în locul lui. Ce politică va urma şi ce acţiuni va avea în vedere privind UE.

Balazs Barabas: Deci putem lua în considerare şi posibilitatea de a nu ieşi din UE?

Balazs Peter: Eu cred că au un asemenea as în mânecă, cum se spune. Voinţa majorităţii ar împinge ţara spre finalizarea acestui proces şi spre încheierea negocierilor asupra acestei ieşiri fără precedent. Se pare totuşi că efectele economice ale votului i-au trezit la realitate pe englezi, că au păşit pe un drum foarte periculos şi că exit-ul ar putea avea consecinţe foarte grave. În cursul campaniei s-au formulat mule argumente politice emoţionale, de la cele serioase până la cele neserioase, cele serioase vorbeau despre suveranitatea naţională, cele neserioase că de acum ouăle se vor vinde nu la duzină, ci in cutii de câte 10 şi alte asemenea. După toate aceastea într-adevăr există încă o cale de întors, ca Regatul Unit să rămână totuşi în Uniunea Europeană. Întrebarea este ce ar spune ceilalţi membri UE.

Balazs Barabas: Dar avea pe de o parte rezultatul referendumului, iar pe de altă parte parlamentul, care la fel reprezintă voinţa poporului şi decide în numele poporului, atunci care decizie este mai legitimă dintre cele două?

Balazs Peter: Eu cred că în această situaţie juridică decizia parlamentului este mai puternică decât a referendumului, dacă acesta a fost unul de exprimare a opiniei. Deci poate decide altfel, cred că o decizie cu o majoritate convingătoare poate anula rezultatul referendumului, iar o acţiune politică abilă din partea guvernului ar putea scoate ţara din această situaţie foarte complexă. Dar în ambele cazuri va fi nevoie de soluţii foarte dificile.

După anunțarea rezultatului final al referendumului din Marea Britanie, la nivel politic și economic se dezvoltă crize, care sunt încă ținute sub control. În rândul unei părți a populației, manifestările de rasism la adresa emigranților devin tot mai evidente. Britanicii care își doresc să rămână în Uniunea Europeană, protestează. Diferența de doar câteva procente de la votul din iunie împarte locuitorii țării în două tabere care și-au pierdut răbdarea.

Balazs Barabas: În cazul în care Marea Britanie ar rămâne totuşi în UE, nu ar rămâne, să zicem, un ghimpe în alegători şi în politicienii pro-exit în deceniile următoare, că da, ar fi trebuit să ieşim? Pot avea loc evenimente în UE şi în lume la care UE nu oferă soluţii bune şi atunci ei pot spune: uite, noi am vrut să ieşim. La ce ne putem aştepta în următorii 20 de ani?

Balazs Peter: Eu cred că într-o societate profund scindată, în care ambele tabere au obţinut un rezultat aproape de 50%, unul un pic mai mult, celălalt un pic mai puţin, vor rămâne ghimpi. Pentru că şi inversul este valabil şi ne putem întreba dacă mulţi nu şi-au pus problema: poate trebuia să mergem la vot în ziua aceea, şi trebuia să ne spunem cuvântul pe lângă UE, poate altul era acum rezultatul. Sunt prezente ambele sentimente, guvernul următor va trebuie să depună o muncă foarte bine pusă la punct pentru a dezamorsa această situaţie în Anglia.

Aproape 3 milioane de cetățeni din țări ale Uniunii Europene locuiesc în Marea Britanie. Aceștia reprezintă cam 7% din forța de muncă și au primit deja asigurări că vor avea dreptul să trăiască aici în continuare. Rămâne neclar ce se va întâmpla cu cei care vor să se mute în Regat după data oficială de punere în practică a Brexit-ului.

Balazs Barabas: Vorbeaţi despre efectele economice. Dacă Marea Britanie va părăsi totuşi Uniunea, ce efect va avea asupra ţărilor mici din Est?

Balazs Peter: Pentru noi probabil va avea efecte indirecte, secundare. Efectele directe se vor resimţi acolo, în Regatul Unit. Mulţi se tem că se vor înăspri condiţiile pentru lucrătorii veniţi din alte ţări. Este probabil că se va întâmpla, pentru că a fost una din principalele cauze ale nemulţumirii. Este posibil să taie din alocaţiile sociale, este posibil să se acorde mai puţine permise de rezidenţă, de lucru sau chiar de studii, eu cred că acestea vor fi cele mai importante efecte. Nu cred că va avea impact asupra comerţului. Unii speculează că firmele care vor părăsi Marea Britanie ar putea veni în Ungaria, eu nu văd aceasta o posibilitate reală, mai degrabă vor merge în Germania sau în ţările nordice.