Sari la conținut

Grecii, dezbinați de perspectiva colapsului

În aşteptarea unei decizii care urma să fie luată la summitul extraordinar, mii de atenieni au ieşit în stradă în faţa Parlamentului din Atena, pentru a cere rămânerea în zona euro. Spiritele s-au încins când proeuropenii au fost atacaţi de antieuropeni cu torţe şi petarde.

Spiritele s-au calmat abia după intervenţia forţelor de ordine.

Un sentiment de neajutorare şi de revoltă bântuie societatea greacă în aceste zile.  

Pe planul de ajutor pentru Grecia au început discuţiile tehnice care vor dura până miercuri, când este programată o nouă reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro, care să preceadă un summit al liderilor europeni. Ideea este că trebuie parafat rapid pentru a debloca banii pentru Atena, astfel încât să facă faţă plăţilor. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, spunea, pe bună dreptate, că e un meci fără prelungiri.

Ca un semn de încurajare, Banca Centrală Europeană a mărit şi marți limita de finanţare pentru băncile greceşti prin mecanismul de asigurare de urgenţă de lichidităţi. A ajuns la 89 de miliarde de euro. Pentru că a fost o hemoragie din băncile greceşti, finanţarea prin acest sistem a crescut cu 50% în doar patru luni. Au fost pompaţi bani grei în Grecia, chiar dacă sub formă de împrumut şi cu dobânzi mai mari. Cam acesta va fi viitorul. Grecia, chiar şi cu o înţelegere cu creditorii, va mai avea nevoie de asistenţă financiară pentru mult timp de acum încolo. Va trebui asistată, ca o persoană cu handicap, oricât de dur sună această formulare.

Concesiile Atenei. Consecințe politice și sociale

Potrivit planului trimis la Bruxelles, guvernul de la Atena promite că va face rost de opt miliarde de euro în următorul an şi jumătate prin creşteri de taxe sau prin economii făcute la buget. Sunt angajamente de creştere a TVA pe mai multe paliere, inclusiv pentru restaurante sau eliminarea facilităţilor pentru insulele greceşti, creşterea impozitelor pentru corporaţii sau ridicarea contribuţiilor sociale pentru unele venituri din pensii cu aproape 4%, ceea ce echivalează, de fapt, cu tăieri de pensii. Acesta este cel puţin planul trimis şi încă negociat, dar realitatea poate fi diferită.

Şi nu ar fi prima dată.

„Trebuie să ţineţi cont că înainte să vină Syiriza la putere, precedentul guvern a ratat ţintele fiscale anul trecut, chiar cu mult”, subliniază MarMike Ingramket, analist la BGC Partners.

Programul de austeritate, care se dovedeşte a fi extrem de punitiv, va aduce o agravare a recesiunii şi va stoarce mai mult o economie aflată deja la limită.

Grecii plătesc, însă, pentru lipsa de reforme, pentru statul ineficient şi pentru evaziunea uriaşă din ţară, de 25% din produsul intern brut.

„Avem nevoie de un sistem de taxare şi de o administraţie funcţională. Avem nevoie de investiţii în Grecia, dar nu va ieşi mare lucru doar pentru că sunt majorate impozitele sau pensionarea anticipată dispare”, atrage atenția Robert Halver, de la Baader Bank.

Pentru efortul de a echilibra bugetul, Comisia Europeană promite ajutoare substanţiale pentru Grecia sub formă de fonduri disponibile. Sunt anunţate investiţii de 35 de miliarde de euro prin planul Juncker. Însă sunt bani greu de accesat - e marea problemă a proiectelor eligibile şi a gradului de absorbţie.

Planul propus de guvernul elen a stârnit controverse acasă. Oamenii se declară nemulţumiţi, sunt proteste de stradă, iar mediul de afaceri devine deja ostil.

Cea mai mare încercare va fi, însă, pentru partidele de la putere. Există o coaliţie de guvernare, dar în sine partidul Syiriza este o alianță de formaţiuni mici de stânga, din care unele de extremă-stânga.

Premierul Alexis Tsipras are sarcina dificilă de a convinge linia dură din partid să aprobe în parlamentul naţional acordul cu creditorii care ar urma să vină. Aripa dură a Syiriza nu doreşte să facă concesii. Unii chiar vor ca Grecia să intre în incapacitate de plată.

Însă chiar dacă ar pierde spirjinul din propriul partid, Tsipras ar putea totuşi merge mai departe cu ajutorul actualei opoziţii. Nu este exclus pentru viitor chiar un guvern de uniune naţională.

Citiţi şi:

Captivi într-o economie bolnavă. Micile afaceri ale grecilor se prăbușesc
ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Tragicomedia greacă și documentul „grecit”
Cât mai costă un „Grexit”