Sari la conținut

Grupul de la Vișegrad cere o reformă a UE care să respecte interesele tuturor membrilor

Premierii statelor din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) au cerut joi Consiliului European să prezinte la summitul european aniversar din 25 martie, de la Roma, un proiect consensual pentru reformarea Uniunii Europene și au insistat pe menținerea unității europene, dar și pe consolidarea rolului statelor naționale în luarea deciziilor la nivel european, relatează AFP și Reuters.

grup visegrad premier gov pl

Această poziție a fost prezentată de premierul polonez Beata Szydlo, gazda reuniunii premierilor din cele patru țări, desfășurată la Varșovia și care survine după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat opțiunile posibile pentru viitorul proiectului european, potrivit Agerpres.

În cadrul grupului de la Vișegrad „am convenit să transmitem că așteptăm de la președintele (Consiliului European) Donald Tusk ca propunerile privind viitorul UE să facă obiectul unui consens prealabil, pentru că ne vom întâlni la Roma doar pentru a anunța împreună un nou plan pentru Europa”, a indicat șefa executivului polonez.

Ea a insistat pe necesitatea menținerii unității blocului comunitar, dar și pe consolidarea rolului statelor naționale în luarea deciziilor la nivel european, solicitând totodată ca eventuale schimbări în cadrul zonei euro să nu afecteze celelalte state membre.

„Dorim o Europă mai bună, nu mai multă Europă sau mai puțină Europă (...) Pentru noi este important ca reformele Uniunii Europene să se bazeze pe egalitatea intereselor tuturor statelor membre”, a punctat premierul Beata Szydlo.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a estimat, conform agenției MTI, că în prezent „asistăm la apariția unei noi ordini mondiale”, în care țările trebuie să-și decidă locul. Referindu-se apoi la relatările privind calitatea inferioară a produselor comercializate de unele companii occidentale în estul Europei față de produsele similare din vest, el a acuzat statele vest europene de „standarde duble” și că privesc est-europenii ca pe niște cetățeni de „mâna a doua”.

Tot joi, Comisia Europeană a avertizat că ar putea iniția proceduri de infringement împotriva țărilor care nu primesc migranți conform cotelor obligatorii de refugiați decise în septembrie 2015, toate cele patru țări ale grupului de la Vișegrad fiind vizate de o astfel de măsură. Conform executivului comunitar, Polonia și Ungaria nu participă deloc la acest mecanism de relocare, iar Cehia și Slovacia participă foarte puțin.

Reuniunea premierilor statelor grupului de la Vișegrad survine la o zi după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat cinci opțiuni posibile privind reforma proiectului european post-Brexit și le-a cerut liderilor europeni să se poziționeze clar față de aceste variante.

Una dintre opțiunile enunțate — și care corespunde gradului cel mai redus de integrare — sugerează limitarea proiectului european la piața unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state ce vor rămâne în UE după ieșirea Marii Britanii nu pot găsi o poziție comună într-un număr tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigrația (politica de azil pentru refugiați) ori apărarea comună.

La cealaltă extremă avem opțiunea care corespunde avansării în direcția unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare și mai mult a competențelor statelor naționale în favoarea instituțiilor comunitare și a deciziilor luate la nivelul UE.

Între aceste două opțiuni Juncker a enunțat trei posibile căi intermediare, printre care se numără și o Europă cu mai multe viteze, în care statele ce doresc o aprofundare a integrării în anumite domenii concrete, precum apărarea ori guvernanța zonei euro, vor putea merge în această direcție fără să fie împiedicate de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidată sau nu au capacitatea să o susțină.

Celelalte scenarii intermediare în viziunea Comisiei Europene sunt ca blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată sau să nu se schimbe nimic în mecanismele actuale.