Sari la conținut

Guvernul unei țări europene se plânge că încasează prea multe taxe

Guvernul suedez are o nemulţumire mai puţin obişnuită: încasează prea multe taxe. Companiile şi populaţia plătesc mai mult decât ar trebui datorită dobânzilor pe care le primesc în conturile fiscale, mai atractive decât cele bancare, care sunt negative, relatează Financial Times citat de News.ro.

Stockholm: An Alternative View

Foto: Gulliver/GettyImages

Datele oficiale publicate miercuri arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe.

Guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari companiilor şi populaţiei care au plătit intenţionat taxe prea mari anul trecut. Guvernul vrea să descurajeze continuarea acestor practici, dar biroul pentru datoria naţională admite să eforturile nu vor fi probabil suficiente.

„Nu putem face nimic, este o consecinţă a dobânzilor actuale”, a arătat Marten Bjellerup, directorul pentru prognoză al instituţiei.

Plăţile excedentare sunt o consecinţă neintenţionată a măsurilor băncii centrale de a stimula inflaţia, prin reducerea dobânzilor sub nivelul zero, începând de acum doi ani.

În timp ce dobânzile au scăzut, legislaţia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile contribuabililor continuă să aducă o dobândă anuală de minimum 0,56% pe an. Din acest motiv, mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.

Majoritatea guvernelor ar fi mulţumite cu un surplus bugetar de peste două ori nivelul estimat, dar Executivul de la Stockholm se plânge că acest împrumut involuntar din partea populaţiei îl va costa circa 800 de milioane de coroane în 2016 şi 2017, mai mult decât dacă s-ar fi împrumutat pe piaţa financiară.

O evoluţie similară are loc şi în Elveţia, care a trecut la dobânzi negative în 2015.

Aceste încasări excedentare impredictibile creează ceva probleme biroului pentru datorii.

„Nu ştiu cât vor sta aceşti bani în conturi, ceea ce înseamnă că dacă vor fi retraşi Guvernul va trebui să se finanţeze din altă parte”, a explicat Olle Holmgren, directorul pentru strategie al biroului.

El a arătat că situaţia poate fi administrată, dar creează un element de incertitudine în buget şi procesul de finanţare.

„Guvernul a eliminat acum dobânzile pentru aceste depozite, dar biroul pentru datoria naţională se aşteaptă că şi o dobândă zero va rămâne atractivă pentru companii.

Dobânda interbancară, pe care biroul datoriilor o foloseşte ca referinţă pentru dobânzile plătite de companii, este negativă din martie 2015.

Holmgren a spus că un număr de clienţi corporativi au indicat că intenţionează să continue plăţile excedentare în conturile fiscale, chiar şi după modificarea dobânzii.

Problema va continua probabil, întrucât banca centrală a anunţat săptămâna trecută că este mai probabil să reducă mai mult dobânzile în teritoriu negativ decât să le mărească, pe termen scurt.