Sari la conținut

Interviu EXCLUSIV. Vicepremierul Turciei: „Europa n-a arătat solidaritate după puci”

Cristina Cileacu: Lovitura de stat din Turcia a fost condamnată de toţi liderii din UE şi SUA, dar în ultima vreme vedem că relaţiile dintre UE, SUA şi Turcia se înrăutăţesc. Mai mult, preşedintele Erdogan a acuzat vestul că susţine terorismul. De ce se întâmplă aceste lucruri?

Mehmet Simsek: În primul rând, suntem fericiţi că UE şi SUA au condamnat lovitura de stat şi au susţinut guvernul ales în mod legitim. Problemele vin de la mulţii „dar" şi „dacă", care au urmat condamnarea puciului şi ce s-a întâmplat ca urmare a încercării de lovitură de stat. Cred că partenerii noştri europeni ar trebui să vadă că aceasta nu este o lovitură de stat obişnuită. Aceasta a fost o lovitură extrem de violentă şi de rău intenţionată. Aproape 240 de oameni, în majoritate civili, şi-au pierdut viaţa, şi avem în plus peste 2000 de răniţi, civili, în spitate. Niciunul dintre liderii europeni, niciunul dintre politicienii de top ai Europei nu a vizitat Turcia pentru a-şi arăta solidaritatea şi pentru a-şi exprima susţinerea. Acesta este o problemă. Pentru că atunci când are loc un incident, chiar şi la o scară mai mică în Europa, vedem o solidaritate puternică şi susţinere. În al doilea rând, declaraţia preşedintelui Erdogan a fost una generală. Cred că ne referim aici la faptul că din păcate, liderul loviturii de stat, al reţelei care este responsabilă de această lovitură de stat, trăieşte încă pe teritoriul unuia dintre aliaţii noştri, în SUA.

Şi sperăm că SUA va privi în mod serios şi va lua în calcul în mod serios probele pe care le avem împotriva lui. Iar în acest caz, să îl extrădeze pe acel individ. În al doilea rând, în Europa, cred că ar trebui ca furia să fie înţeleasă în contextul în care au fost câteva încercări să fie adunări pro-democraţie, pro-Turcia, în câteva ţări, unde preşedintelui Erdogan nu I s-a permis să se adreseze acestor mulţimi printr-o videoconferinţă, ceea ce este foarte neobişnuit, pentru că avem standarde înalte în Europa când vine vorba despre libertatea de expresie, drepturi fundamentale şi alte libertăţi. Şi să nu permiţi unui lider dintr-o ţară prietenă să se adreseze unei mulţimi, aşa cum am văzut în Germania, o mulţime care susţinea democraţia, este ceva greu de înţeles aici. Deci, declaraţiile acuzatoare ale preşedintelui Erdogan ar trebui puse în acest context.

Citiți și: Relaţiile turco-germane, în impas

Cristina Cileacu: Ok, le vom lua pe rând. Să începem cu Germania, pentru că aţi menţionat-o. Germania a fost partenerul numărul unu al Turciei în aşa-numita afacere a refugiaţilor. Dar vedem că acum sunt tensiuni între Berlin şi Ankara. Mai există şi alt motiv în afară de cel pe care l-aţi pomenit?

Mehmet Simsek: Am avut ceva tensiuni când parlamentul Germaniei a adoptat rezoluţia prin care a recunoscut evenimentele din 1915 drept genocid împotriva armenilor. Atunci, în mod evident, relaţiile noastre au devenit mai încordate. După lovitura de stat, în mod clar am fost uimiţi de poziţia Germaniei. Ştim că să nu permiți liderului unei țări care este partener strategic, care este unul dintre partenerii comerciali importanți, țară care este un candidat la aderarea UE, să se adreseze unei mulțimi care susținea democrația, este un lucru greu de înțeles. Dar cu toate acestea, relațiile dintre Germania și Turcia sunt suficient de puternice să supraviețuiască unor astfel de tensiuni. Avem în Germania peste trei milioane de turci, mulți dintre ei sunt deja cetățeni germani. Avem aproape 7000 de companii germane care lucrează pe teritoriul Turciei, câteva dintre ele sunt producători importanți aici la noi. Deci nu cred că relația este atât de slabă astfel încât actuala „încordare" să ducă la o ruptură. Nu se va întâmpla. Dar va fi un război al cuvintelor, care se întâmplă deja, și desigur așteptăm mai multă înțelegere din partea partenerilor noștri iar acest lucru se aplică și în cazul Germaniei.

Cristina Cileacu: În ceea ce privește SUA, președintele dumneavoastră a spus că „ar fi o greșeală mare pentru Washington să refuze să îl extrădeze pe Gulen". Declarația ar putea fi interpretată ca o amenințare. Este o amenințare?

Mehmet Simsek: Este ceva normal să ne așteptăm ca SUA să se uite cu atenție la dovezile pe care le-am pus la dispoziția lor. Pentru că sunt dovezi clare că Gulen, noi îi spunem acum gruparea FETO, este în spatele acestei lovituri și a multor altor atrocități. Prin urmare, așteptările noastre sunt... SUA sunt aliați, sunt unul dintre partenerii noștri strategici, avem o relație veche, sunem împreună în NATO, luptăm împotriva Daesh împreună, și avem foarte multe interese comune. De aceea, este ceva firesc ca noi să continuăm să le arătăm ce așteptări avem și că un aliat se va comporta ca un aliat. Deci nu este vorba despre o amenințare, nu suntem în postura de a amenința vreo țară. Dar în mod sigur, așteptăm ca SUA să analizeze atent dovezile.

Citiți și: Rădăcinile puterii lui Fethullah Gülen

Cristina Cileacu: Puteți să îmi dați câteva exemple de dovezi care dovedesc că Gulen a fost în spatele loviturii de stat din Turcia?

Mehmet Simsek: În primul rând, mulți dintre agresorii care au fost prinși în flagrant în noaptea loviturii de stat, au dat deja declarații că erau parte a rețelei și că au acceptat să se implice. De exemplu, fostul șef de stat major, care este un colonel, a spus că provine dintr-o familie săracă, a trecut prin tot sistemul de educație oferit de școlile și internateșe acestei mișcări și apoi în 1999, când trebuia să își dea examenele pentru Academia Militară, în noaptea de dinainte i s-au dat întrebările de la examen și astfel a putut să treacă examenele pentru că avea deja întrebările, și de atunci lucrează pentru această rețea. Mulți civili care erau afiliați mișcării Gulen au fost prinși de asemenea în flagrant, în bazele militare folosite pe post de baze pentru coordonarea loviturii de stat. Sunt foarte multe probe, în mod clar, am oferit deja SUA dosare electronice, dar am mai adunat și dovezi ulterioare de când s-a întâmplat lovitura de stat. Și oferim SUA aceste dovezi pentru a fi analizate.

Cristina Cileacu: Ia Turcia în considerare faptul că poate altcineva a fost în spatele loviturii sau de la început a fost vorba despre Fethullah Gulen?

Mehmet Simsek: Noi știam de mult timp că această mișcare, mișcarea Gulen, s-a infliltrat în sistemul de stat, în departamentele statului. Această mișcare, din 1970, a recrutat copii deștepți, de la vârste fragede, și le-a oferit o educație bună și de cele mai multe ori în propriile lor internate sau campusuri. Sunt dovezi clare că acest lucru s-a făcut din această perspectivă pe termen lung. Mișcarea Gulen a avut relații apropiate cu fiecare guvern din ultimii 40-50 de ani. Iar din 2010 era deja clar că aveau control aproape absolut asupra eşaloanelor superioare din justiție, controlul asupra poliției și serviciilor secrete, aveau o rețea imensă de imperii financiare, de la 2500 licee, până la o bancă, firme de leasing, logistică și alte conglomerate. În plus, cei care sunt familiari cu istoria Turciei vor ști că în 2010 și 2011 sub pretextul că generalii kemaliști seculari au încercat o lovitură în trecut, aceștia au fost puși sub urmărire penală. Iar acest lucru a fost un fel de deschidere de drum pentru proprii ofițeri, de rang mai mic, să fie promovați. Și fix acest lucru pare să se fi întâmplat. Așadar, noi știam că sunt puternic infiltrați în armată și de aceea în august anul acesta, serviciile secrete au pregătit rapoarte despre mulți ofițeri de rang înalt și generali, pentru a fi trecuți în rezervă sau demiși. Lovitura de stat este de fapt o lovitură de prevenire îndreptată împotriva unei astfel de mișcări.

Dacă ne întoarcem în decembrie 2013 când au venit cu aceste acuzații de corupție motivate politic, a fost imediat după decizia guvernului să închidă așa-numitele școli pregătitoare. În această țară sunt milioane de studenți care dau examene universitare pentru a intra la o universitate bună și a ajunge într-un domeniu de stat bun. Dar nu mulți reușesc acest lucru. Deci aceste examene sunt foarte competitive. Iar ei au aceste școli pregătitoare pentru examene, iar acestea reprezintă pentru ei „pâinea și cuțitul". Când guvernul a decis în 2013 să închidă aceste școli pregătitoare, atunci această mișcare s-a folosit de controlul pe care îl avea asupra sistemului judiciar și poliției și au venit cu aceste acuzații de corupție motivate politic. Așadar, bătălia dintre guvernul meu și mișcarea Gulen nu este ceva nou. Se poartă deja de câțiva ani și de aceea am avut multe dovezi, multe abuzuri de justiţie de-a lungul acestui proces. Dar bineînțeles, o lovitură atât de perversă și violentă nu era „în cărți".

Citiți și: Turcia | 4 din 10 generali au fost demişi sau arestaţi

Cristina Cileacu: Cine îi va înlocui pe toți membrii epurați ai mișcării Gulen?

Mehmet Simsek: Ca să vă ofer o perspectivă, avem peste patru milioane de angajați în sectorul public. Iar până acum, așa-numita epurare, adica îndepărtările pe care le-am făcut din aparatul de stat este de doar 3500 de oameni. Restul sunt suspendați. Iar suspendarea înseamnă că iei fiecare caz individual să vezi dacă este vorba despre un militant al acestei grupări teroriste, FETO, dacă au legături puternice sau au fost complici la lovitura de stat. Scopul esențial este să curățăm rămășițele acestei mișcări din aparatul de stat.

Nu este o concluzie inevitabilă că toți cei 60.000 de oameni care au fost suspendați vor fi demiși. Nu este cazul. Am făcut acești pași drastici ca o parte din strategia de atenuare a riscului, pentru că Turcia tocmai a fost supusă, în urmă cu doar două săptămâni, unei lovituri de stat. Dacă aceea ar fi reușit, această țară ar fi fost trimisă cu câțiva zeci de ani în urmă. Viitorul acestei țări ar fi fost sumbru, ar fi fost haos și poate și război civil în această țară, dacă ar fi reușit lovitura de stat. Dar oamenii și-au riscat viața, au fost bravi și curajoși, au răspuns chemării președintelui Erdogan și au oprit lovitura cu „mâinile goale". Rețineți că i-am suspendat pe acești oameni pentru a reduce riscurile. Câți dintre aceștia, să presupunem că 60.000. Chiar dacă toți vor fi demiși, lucru foarte puțin probabil, vorbim despre 1,5% din angajații în sectorul public, 1,5%. Nu va afecta capacitatea, abilitatea de a continua să oferim servicii de calitate, capacitatea de a implementa reforme, capacitatea de a livra servicii publice.

Cristina Cileacu: Ministrul Afacerilor Externe a dat un ultimatum UE, legat de chestiunea vizelor. Octombrie este termenul limită. Ce se va întâmpla dacă nu se va renunța la cerințele pentru viză?

Mehmet Simsek: Avem o înţelegereu cu UE. Dacă lăsăm la o parte relațiile vechi cu UE, care cred că sunt importante atât pentru UE, cât și pentru Turcia, Turcia are nevoie de UE și UE are nevoie de Turcia. Dar să punem deoparte acordul nostru de asociere, discuțiile pentru aderare, uniunea vamală, acordul de liber schimb. Acordul asupra vizelor este o înţelegere. Înţelegerea are câteva componente. De partea turcă, noi ne-am angajat să facem multe lucruri și le-am făcut aproape pe toate, cu excepția anumitor cerințe UE, de schimbare a Codului Penal și să îmblânzim legea noastră antiterorism. În astfel de vremuri când Turcia se confruntă cu amenințări teroriste masive, din partea Daesh, PKK și a altor organizații teroriste, este incredibil că Europa s-a gândit să ne ceară aceste lucruri. Dar, în orice caz, cu aceste excepții, noi ne-am respectat angajamentele. Fluxul de refugiați spre Europa a fost oprit, le-am dat permise de lucru sirienilor, luăm în calcul și ideea de a le oferi cetățenie, i-am pregătit pentru locuri de muncă. Am cheltuit până acum peste 20 de miliarde de dolari pentru peste trei milioane de refugiați, cei mai mulți din Siria. Deci, noi ne-am făcut partea. De fapt, UE ne-a cerut legat de reforme, a identificat 72 de valori de referință. Conform Comisiei Europene am îndeplinit deja 67 dintre ele. Din punctul nostru de vedere, le-am îndeplinit pe toate, mai puțin pe cele legate de legea antiterorismului.

În schimb, UE trebuia să îndeplinească cel puțin trei lucruri. Unul era că UE va fi de acord să permită circulația fără vize pentru turci spre Europa, liberalizarea vizelor, pe care o fac deja cu multe țări non-membre, care nu au nici măcar discuții pentru aderare. O fac pentru Emiratele Arabe Unite sau Nicaragua. Nu putem spune că aceste țări care au aplicat pentru regimul fără vize se ridică la aceste standarde, dar să lăsăm și acest lucru la o parte. Este o afacere. Dincolo de îndeplinirea acestor angajamente, Europa se mai gândește la permisiunea pentru noi de a avea acces fără vize. Al doilea, trebuiau să ofere trei miliarde de euro refugiaților sirieni, nu Turciei pentru că noi nu avem nevoie de banii europeni. Am cheltuit deja peste 20 de miliarde de dolari. Erau doar pentru refugiații sirieni, pentru conversia profesională, educație și alte lucruri. Acest lucru nu s-a materializat. Al treilea, Europa trebuia să accelereze discuțiile noastre de aderare, pentru că deschiderea unui nou capitol este ca o „momeală" ca să facem mai multe reforme în această țară. Aceasta este înţelegerea legată de vize, cu UE. În mod clar, noi ne-am ridicat la nivelul angajamentelor noastre. Așteptăm ca și Europa să se ridice la nivelul angajamentelor ei. Credem încă faptul că Europa va face asta. Dar bineînțeles, sunt tot felul de „zgomote" dinspre Europa. Deci nu doar Turcia face zgomot, în Europa, în cercurile europene sunt tot felul de „zgomote". Cred că nu servește nici Turciei, nici Europei, intereselor lor, să țipe una la cealaltă de la distanță. Este timpul pentru dialog, este timpul pentru solidaritate.

Turcia a trecut printr-un eveniment foarte mare. O lovitură de stat sângeroasă. Ne așteptăm la mai mult din partea partenerilor noștri europeni. Din punctul meu de vedere, perspectiva Turcia-UE va supraviețui tuturor acestor încercări. De ce? Pentru că acesta este o politică de stat pentru un secol sau chiar mai mult. Ne dorim să fim parte din familia europeană, credem în valorile europene, da, trecem prin momente grele, da, percepția s-a deteriorat, dar din punctul meu de vedere motivul pentru care percepția asupra Turciei s-a deteriorat este legată în mare parte de atrocitățile comise de această rețea și de modul în care noi ne-am ocupat de ele. Acum, când această amenințare uriașă a fost îndepărtată, cred că Turcia va reveni rapid la normal și Europa va vedea că Turcia continuă cu platforma ei progresistă. Procesul de aderare la UE este extrem de important pentru noi și nu vom renunța la el, iar partenerii noștri europeni ar fi bine să realizeze că Turcia este partenerul lor strategic, viitorul membru și că ar trebui să trateze Turcia ca atare, și nu să asculte de rămășițele acestei rețele (n.red. Gulen), care mai sunt pe la Bruxelles sau în alte părți.

Cristina Cileacu: Vom vedea din nou valuri mari de refugiați la graniţa Uniunii Europene?

Mehmet Simsek: Ce facem noi pentru refugiații sirieni este ceva în care credem. Nu vom fi niciodată fericiți să vedem mulți refugiați care își pierd viața în timpul călătoriei pe ape periculoase. În mod clar, nu preferăm aşa ceva. Nu. Dar, din nou, acrodul de reprimire care este esențial în oprirea refugiaților, dacă Europa nu se ridică la nivelul angajamentelor pe care și le-a luat, ar putea să nu se mai susțină. De ce? Pentru că semnând acordul de reprimire am „omorât din start" stimulentele pentru care sirienii sau alții să traverseze aceste ape periculoase. De ce? Pentru că în mod normal își riscau viața, plăteau traficanții, să ajungă într-un loc de unde erau întorși înapoi în Turcia, pentru că Turcia îi reprimește.

Dar acest acord este una dintre condițiile pentru ca și Europa să își respecte angajamentele. Nu este o amenințare. Pur și simplu avem o înțelegere cu Europa, noi am fost extrem de implicați și ne dorim să continuăm să facem această înțelegere funcțională. Nu vreau să mă gândesc la situații ipotetice. Cred că este în interesul Europei să se ridice la nivelul angajamentelor luate. Turcii nu se vor duce în Europa în masă. Turcia nu va fi o responsabilitate pentru Europa. De fapt, din punctul meu de vedere, o parte din turcii care s-au mutat în Europa în urmă cu zeci de ani revin. Pentru că Turcia este prosperă, este bogată, crește, Turcia se îndreaptă în aceeași direcție ca Europa, iar ideea că turcii vor emigra, că vor profita de această liberalizare a vizelor este doar o frică bazată pe suspiciuni, dar aceste suspiciuni sunt învechite. Da, ne dorim să nu vedem cetățenii turci trecând prin acest proces de obținere a vizei, pentru că avem multe afaceri. Turcia are schimburi comerciale cu Europa de 158 de miliarde de dolari. Am putea ajunge simplu la 300 de miliarde dacă am lărgi uniunea vamală și am include achizițiile publice, serviciile și agricultura, lucruri care sunt „în cărți". Apoi, studenții noștri, afacerile noastre, turiștii sunt în interesul Europei. Au deja aceste aranjamente cu foarte multe țări din lume. Țări care nici măcar nu se ridică la nivelul standardelor europene. De aceea ne este greu să înțelegem de ce, atunci când vine vorba despre Turcia, Europa are aceste standarde duble.

Citiți și: Analist: Rusia şi Turcia sunt marii jucători din zona Orientului Mijlociu

Cristina Cileacu: Aţi fost de curând în Rusia iar preşedintele Recep Erdogan se va întâlni în curând cu preşedintele Putin. Care sunt principalele scopuri ale acestor vizite?

Mehmet Simsek: După cum ştiţi, relaţiile noastre cu Rusia erau grevate de doborârea avionului de vânătoare. Dar întotdeauna am avut o abordare mai constructivă şi am sperat că relaţiile noastre cu vecinul şi partenerul nostru comercial se vor normaliza. Chiar înainte de această tentativă de puci, cu o lună sau două înainte, relaţiile noastre au început să se normalizeze cu Rusia. Deci e vorba de un proces de normalizare a relaţiilor cu Rusia. Am fost acolo ca să pregătesc vizita preşedintelui Erdogan. Avem multe de discutat, dar ideea de bază este să aducem relaţiile la nivelul celor de dinainte de noiembrie anul trecut, când a fost doborât avionul. Deci principala noastră prioritate este să ne întoarcem la situaţia de dinainte de criză şi apoi să construim mai departe. Am colaborat mii de ani cu Rusia, Rusia este principalul nostru partener comercial şi vrem să avem relaţii constructive, reciproc avantajoase. Noi considerăm Rusia un vecin şi nu altceva.

Cristina Cileacu: România doreşte o prezenţă mai activă a NATO în Europa de Est şi s-a înaintat ideea unei flote permanente în Marea Neagră. Cum vede Turcia această propunere? Şi la ce ne putem aştepta din partea Rusiei dacă se pune în practică?

Mehmet Simsek: Noi suntem membri NATO, aliaţi puternici ai NATO. Şi în cursul întregii istorii a NATO Turcia a jucat întotdeauna un rol major în Alianţă. În mod clar, NATO este foarte important, suntem un membru important, şi nu cred că acest lucru se va schimba. Normalizarea relaţiilor noastre cu Rusia, respectiv statutul nostru de membru NATO, responsabilităţile noastre în acest context sunt două lucruri diferite.

Cristina Cileacu: Dar nu mi-aţi răspuns la întrebare, ce părere aveţi despre prezenţa unei flote permanente în Marea Neagră?

Mehmet Simsek: Dar este o chestiune de detaliu. Nu sunt ministru al apărării, în general mă ocup de economie. De aceea nu pot să intru în detalii pentru că nu le cunosc în adâncime. Ceea ce vă pot spune este că Turcia este un membru stabil al NATO şi va continua să îşi asume şi să îşi onoreze responsabilităţile. Dacă asta include şi la ceea ce vă referiţi, desigur Turcia va contribui la acest lucru.

Citiți și: Cristian Pîrvulescu: Mă îndoiesc că Turcia a fost un aliat real al NATO

Cristina Cileacu: Turcia este una din destinaţiile principale pentru turiştii români dar am văzut în ultimul timp multe atacuri împotriva turiştilor, inclusiv lovitura de stat. Care ar fi mesajul pe care l-aţi adresa cetăţenilor români care ar merge în Turcia?

Mehmet Simsek: În primul rând, Turcia, ca multe alte ţări, se confruntă cu ameninţări teroriste, şi a avut incidente teroriste, ceea ce a avut impact negativ asupra percepţiei ţării şi a turismului. Turcia este a șasea cea mai mare destinaţie turistică din lume. De obicei primim în jur de 40 de milioane de turişti pe an. Aş spune că cu excepţia unor oraşe mari, unde am văzut incidente, ca şi la Paris, sau în Germania, Statele Unite, Orlando şi aşa mai departe, majoritatea staţiunilor turistice sunt sigure, iar securitatea este asigurată în aşa fel încât riscul acestor atacuri să fie minim. De obicei turiştii merg în zona Mării Mediteraneene şi Egee. Suntem conştienţi de ameninţări şi am luat toate măsurile. Iar până acum nu am avut incidente în staţiunile turistice obişnuite. In marile oraşe, ca Ankara şi Istanbul am avut incidente, dar aşa cum am spus, au existat incidente similare şi în alte capitale din Europa sau alte ţări.

Cred că nicio ţară nu este ferită de aceste riscuri, de aceea terorismul este o ameninţare globală, o problemă globală şi trebuie ca toţi să fim uniţi. Nu există terorism bun sau rău, terorismul este rău, indiferent de etnie, religie sau orice altceva. Trebuie să fim uniţi cu toţii, trebuie să mergem la rădăcina cauzelor şi să eliminăm acest risc. De aceea sunt convins că e important ca relaţiile Turcia-UE să rămână puternice, sau cele dintre Turcia şi SUA. Ar trebui să putem trece peste aceste suişuri şi coborâşuri ciclice, pentru că avem interese comune, trebuie să fim uniţi în valori comune iar apelul meu ar fi să nu încurajăm terorismul. Să nu-i încurajăm pentru că este exact ceea ce urmăresc. Vor ca noi toţi să ne temem, să ne izolăm. E nevoie exact de opusul acestora. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva terorismului.

Citiți și: Vacanță în Turcia? Istanbulul, pe lista neagră a agențiilor românești