Sari la conținut

INTERVIU. România mai are de așteptat o eventuală aderare la spațiul Schengen

România mai are de așteptat o evenuală aderare la spațiul Schengen, sugerează noul ambasador al Olandei la București în interviuL pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” de la Digi24. În acest moment, discuțiile pe tema Schengen se pun în termenii menținerii zonei de liberă circulație sau ai reformării ei, astfel încât este greu de conceput că o eventuală extindere a spațiului Schengen ar mai putea fi pusă pe agenda discuțiilor, a explicat Stella Ronner-Grubacic.

„În primul rând vreau să spun că poziţia Olandei a fost şi va continua să fie aceea că ţările care fac parte din Schengen trebuie să îndeplinească criteriile. Aceasta este cheia poziţiei noastre, nu s-a schimbat şi nici nu se va schimba. În acelaşi timp, în acest moment Schengen, zona Schengen, este în mijlocul discuţiilor, încât aş fi surprinsă să aflu că discuţiile vor fi despre o eventuală extindere a zonei, şi nu despre menţinerea sau reformarea zonei Schengen, pentru că despre acest lucru se vorbeşte în acest moment: cum vom fi siguri că ceea ce avem, setul de reguli şi acorduri pe care le avem între statele Schengen, vor rămâne ca atare sau pot fi reformate. Iar ceea ce credem acum, dacă privim spre criza refugiaţilor, este că ele au nevoie de reformă. Noi am declarat şi în trecut şi pot repeta acest lucru, ne-am revizui poziţia dacă acest lucru (extinderea Schengen - n.r.) ar fi pe agenda de discuţii, dar în acest moment nu ştim dacă va fi sau nu luat în discuţie, dar cred că agenda de discuţii este dominată de menţinerea zonei Schengen ca atare”, a punctat ambasadorul Olandei. 

Iată interviul integral:

Cristina Cileacu: Doamnă ambasador, la mulţi ani! Olanda a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Care sunt principalele priorităţi pentru acest mandat?

Stella Ronner-Grubacic: Sunt patru priorităţi principale ale preşedinţiei noastre care va dura până la jumătatea acestui an şi acestea sunt: în primul rând, o abordare integrată a migraţiei şi securităţii, în al doilea rând, vrem o Uniune Europeană care să funcţioneze ca un motor pentru creştere economică şi al locurilor de muncă, vrem, de asemenea, ca UE să aibă finanţe robuste, adică un euro solid, şi în cele din urmă, ne concentrăm de asemenea asupra politicilor sustenabile pentru climat şi energiei, care sunt orientate spre viitor în ambele domenii. Ar trebui să adaug că avem, dacă pot să spun aşa, două teme orizontale şi una dintre ele este după părerea noastră foarte importantă: Uniunea Europeană trebuie să fie mai aproape de cetăţenii ei, de asemenea Olanda, tocmai pentru că este Olanda şi asta înseamnă că suntem o ţară destul de pragmatică, vrem să continuăm de asemenea cu politica pe care o avem deja de ceva timp, adică ne dorim ca Uniunea Europeană să se concentreze pe problemele esenţiale. Avem şi o vorbă, că ar trebui să facem la nivel naţional ce se poate face acolo, iar la nivel european ceea ce trebuie făcut la nivel european.

Cristina Cileacu: Puteţi fi mai exactă în această privinţă?

Stella Ronner-Grubacic: Acesta este de fapt agenda, pe care noi o numim Reglementări mai bune. Asta înseamnă că ne dorim cât mai mult să schimbăm sau să renunţăm la regulamente pe care le considerăm superflue, lucruri care nu ar trebui făcute la nivel european, pentru care nu ar trebui să avem reglementări. Acestea sunt exemplele ridiculizate adesea, cum ar fi de pildă dimensiunea bananelor din UE. Chiar dacă este un exemplu exagerat, este doar un astfel de exemplu.

Cristina Cileacu: Deci fiecare ţară va urma nişte reguli generale, dar fiecare ţară ar trebui să aibă şi reglementări proprii.

Stella Ronner- Grubacic: Da, încă o dată, ceea ce se poate face la nivel naţional trebuie făcut ca atare. Ar trebui să lucrăm la nivel european atunci când este cazul. Problema migraţiei este un exemplu de caz în care nu putem rezolva situaţia naţional, pentru că suntem împreună, avem graniţe deschise, de aceea, trebuie să reacţionăm la nivel european.

Cristina Cileacu:Aceasta era şi următoarea întrebare: problema refugiaţilor va fi una dintre cele mai mari pentru anul acesta, de asemenea, ce soluţii propun olandezii pentru această chestiune?

Stella Ronner-Grubacic: În mod clar, migraţia şi criza refugiaţilor sunt o problemă care ne loveşte în inima valorilor UE, pentru că de fapt asta suntem noi, o comunitate a valorilor şi vedem că acum acestea sunt testate, de pildă în momentul în care trebuie să ne ocupăm de refugiaţi şi imigranţi. Spun acest lucru pentru că nu sunt soluţii simple pentru această problemă. Deci, ceea ce trebuie să facem este să găsim o soluţie integrată care să ia în calcul faptul că pe de o parte, problema a început în ţările de origine, faptul că vin în ţările Uniunii Europene şi trebuie să ne asigurăm că avem condiţii decente să le oferim atunci când ajung, dar şi că încercăm, cât se poate de mult, să le oferim condiţii, astfel încât să poată rămâne în ţările sau regiunile de unde vin. Încă o dată, nu este o problemă simplă şi nu va fi simplu de rezolvat. Nu avem o "cheie de aur" care va rezolva totul, dar trebuie să ne uităm la aceste trei elemente: originea, chestiunea legată de condiţiile mai bune pentru taberele de refugiaţi şi în cele din urmă situaţia refugiaţilor în ţările europene.

Cristina Cileacu:Şi de asemenea, poate că ar trebui lucrat şi în ceea ce priveşte creşterea extremismului, pentru că un număr mare de refugiaţi va aduce în plus xenofobie şi intoleranţă, mai ales că acum suntem martori la ascensiunea extremei-drepte în toată Europa. Ce se poate face în această privinţă?

Stella Ronner-Grubacic: Da, din păcate, am avut atacurile din Paris şi acestea ne-au deschis într-un fel ochii asupra problemelor care au apărut în timp ce aveam graniţe deschise. Această chestiune era deja foarte des discutată în cadrul de lucru pentru migraţie şi criza refugiaţilor. Poate că am trecut cumva cu vederea nevoia de a controla graniţele externe ale UE şi de asemenea să ne asigurăm sau să fim mai conştienţi că dacă avem graniţe deschise în interiorul Uniunii. Atunci trebuie să te asiguri că ştii cine intră pe teritoriul tău. Aş formula mai degrabă aşa: ne-a făcut mai atenţi la nevoia de a vedea mai bine cine vine la noi. Iar acest lucru ne duce la un alt subiect...

Cristina Cileacu: Da, un alt proiect care a fost propus UE are legătură cu înfiinţarea unei poliţii care să protejeze graniţele externe ale Uniunii Europene.

Stella Ronner-Grubacic: Da, este o propunere nouă, trebuie să spun că este făcută de Comisia Europeană, noi deţinem preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, sunt două instituţii diferite. Dar Comisia a venit cu această propunere, mai concret tot de un olandez, adjunctul preşedintelui Comisiei, dl Timmermans. Nu am citit încă toate detaliile, dar se va prevedea un mecanism care, atunci când apare o criză şi o ţară nu poate face faţă de una singură pentru a-şi proteja graniţele, atunci poate cere ajutorul FRONTEX, agenţia care există deja de mult timp. În acest moment este prea devreme să spunem dacă această propunere va fi acceptată.

Cristina Cileacu:Au fost câţiva oponenţi, anumite state au spus că această propunere va interfera cu suveranitatea lor.

Stella Ronner-Grubacic: Cred că este un punct de vedere care trebuie luat în calcul, pentru că va putea într-adevăr să rezulte şi un fel de transfer de suveranitate, acestea sunt întotdeauna chestiuni foarte sensibile, dar aş vrea să spun încă o dată, cred că criza migraţiei ne-a arătat că avem nevoie de soluţii comune, că avem nevoie de solidaritate între statele membre UE şi cred că o parte dintre problemele pe care le avem de înfruntat acum sunt un rezultat al faptului că anumite state membre nu au fost în stare să se rezolve ceea ce am agreat în cadrul de lucru Schengen, al protejării graniţelor noastre comune externe. Aşa că trebuie să venim cu soluţii şi idei noi şi acum se discută în UE să vedem cât de departe putem să mergem. Cred că este de asemenea important să subliniem în acest moment că am luat deja foarte multe decizii, de la începutul anului trecut, dacă ne întoarcem la momentul atacului de la Charlie Hebdo şi ceea ce este important, în viziunea noastră olandeză, este faptul că trebuie să implementăm aceste decizii.

Cristina Cileacu:Dacă vorbim despre exemplele pe care le oferă ţara dvs, din câte ştiu, mai mult de 36.000 de refugiaţi au trecut graniţele olandeze anul trecut, iar ţara dvs i-a aşteptat cu foste sedii de închisori şi clădiri care au aparţinut guvernului, care au fost transformate pentru a-i primi pe cei care au nevoie de adăpost. Ne puteţi da mai multe detalii despre cum va continua Olanda să primească în continuare refugiaţi?

Stella Ronner-Grubacic: Suntem forţaţi să găsim soluţii creative, dacă pot folosi acest termen. Este evident că nici noi, ca de altfel oricare altă ţară, nu am fost pregătiţi pentru acest aflux de azilanţi şi refugiaţi. Sistemul olandez este construit astfel încât sunt responsabilităţi mari la nivelul autorităţile locale, al municipalităţilor, să găsească adăposturi. Practic, ceea ce a făcut guvernul a fost să apeleze la municipalităţi să vină cu propuneri centre unde să primească refugiaţi. Prin urmare, municipalităţile au propus aceste soluţii, au oferit cam tot ce au avut, sunt de asemenea tabere făcute din corturi, dar şi clădiri abandonate şi chiar şi foste închisori. Nu arată neapărat bine, din punctul de vedere al imaginii şi reputaţiei, nu sună neapărat bine, dar intenţia este să oferim spaţiu şi adăpost oriunde se poate pentru aceşti oameni care au călătorit pe jos pentru mult timp, ca să ajungă în ţara noastră. Sunt chiar mândră când văd că există aceste eforturi pe care le fac uneori municipalităţi foarte mici. Este un exemplu care îmi vine în minte, al unei comunităţi care nu este mai mare de câteva sute de oameni, care au primit o populaţie de refugiaţi egală cu numărul lor. Este de asemenea vorba despre solidaritatea pe care o aşteptăm de la restul Uniunii Europene.

Cristina Cileacu:Terorismul va fi de asemenea o problemă, pentru că din câte vedem sunt atacuri tot mai multe şi mai agresive, în Europa. Ar trebui să cooperăm la nivel internaţional, dar ar trebui să nu fie încălcate drepturile omului. Cum va fi rezolvată această situaţie?

Stella Ronner-Grubacic: Din nou, aceasta este o problemă unde avem nevoie de o abordare europeană comună. Acest lucru este unul care chiar nu poate fi rezolvat la nivel naţional. Noi considerăm că sunt două părţi ale problemei. Pe de o parte, este nevoia de a face mai mult în ceea ce priveşte managementul graniţelor, să fim siguri că vom şti mai bine cine vine pe teritoriul nostru. Vorbesc despre metode îmbunătăţite de a schimba informaţii, o cooperare mai bună între serviciile de securitate şi de asemenea despre prevenţie. Trebuie să ştim mai bine cine sunt oamenii care sunt expuşi riscului radicalizării, deci avem de lucru şi în ceea ce priveşte prevenirea urii. Este un pachet. În acelaşi timp, un al doilea element este faptul că nu ne putem permite, şi am fost bucuroasă să văd asta după atacurile din Paris, să ne schimbăm societăţile din cauza acestor atacuri. Noi avem societăţi deschise, care funcţionează pe baza libertăţii şi am fost foarte inspirată de fotografiile din Paris pe care le-am văzut la scurt timp după aceste atacuri, care indicau faptul că vrem să ne continuăm vieţile. Cred că acesta este un efort comun pe care trebuie să îl facem.

Cristina Cileacu:Zona Schengen. 2016 ar fi trebuit să fie anul extinderii zonei Schengen. România şi Bulgaria încă nu sunt acceptate în această regiune. Iar problema refugiaţilor şi terorismul, combinate, complică întreaga situaţie. Vor fi reguli noi pentru zona Schengen?

Stella Ronner-Grubacic: În primul rând vreau să spun că poziţia Olandei a fost şi va continua să fie aceea că ţările care fac parte din Schengen trebuie să îndeplinească criteriile şi de aceea, aceasta este cheia poziţiei noastre, nu s-a schimbat şi nici nu se va schimba. În acelaşi timp, aşa cum aţi spus, în acest moment Schengen, zona Schengen este în mijlocul discuţiilor, încât aş fi surprinsă să aflu că discuţiile vor fi despre o eventuală extindere a zonei, şi nu despre menţinerea sau reformarea zonei Schengen, pentru că despre acest lucru se vorbeşte în acest moment. Cum vom fi siguri că ceea ce avem, setul de reguli şi acorduri pe care le avem între statele Schengen vor rămâne ca atare sau pot fi reformate. Iar ceea ce credem acum, dacă privim spre criza refugiaţilor, este că ele au nevoie de reformă. Noi am declarat şi în trecut şi pot repeta acest lucru, ne-am revizui poziţia dacă acest lucru ar fi pe agenda de discuţii, dar în acest moment nu ştim dacă va fi sau nu luat în discuţie, dar cred că agenda de discuţii este dominată de menţinerea zonei Schengen ca atare.

Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre reforme, Brexit este o altă provocare pentru Uniunea Europeană. Marea Britanie vrea reforme sau altfel poate vor ieşi din Uniunea Europeană. Credeţi că se vor face cu adevărat reforme?

Stella Ronner-Grubacic: Cred că până acum, dar desigur discuţiile sunt în derulare la cel mai înalt nivel, (...) printre liderii guvernamentali sunt patru mari grupuri tematice. Şi au fost comunicări în ultimele câteva zile şi săptămâni, inclusiv din partea lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, care spun că se poate discuta asupra a trei dintre aceste mari teme şi că mai este o a patra, care este foarte sensibilă, mai exact cea care se referă la libera circulaţie, legată de asigurările sociale, iar acest lucru, în viziunea unui număr de state membre, este cu adevărat o „linie roşie”, cum se spune în Uniunea Europeană. Deci este destul de posibil ca aceasta să fie partea mai grea a negocierilor, dar acestea fiind zise, nu am un glob de cristal şi nu pot spune, deci, cum vor evolua lucrurile. Pot spune în numele ţării mele că Olanda consideră drept interes strategic rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Nu doar pentru Marea Britanie, dar de asemenea şi pentru Europa.

Cristina Cileacu:Sunteţi ambasadorul Olandei la Bucureşti, puteţi să ne spuneţi mai multe despre misiunea pe care o aveţi aici? Aţi venit relativ recent în ţara noastră.

Stella Ronner-Grubacic: Da, am ajuns vara trecută. Nu am mai fost până acum în România, cu o scurtă excepţie înainte. Este a doua mea misiune ca ambasador, înainte am fost în Croaţia. Şi puteţi să vă daţi seama şi după al doilea meu nume de familie că sunt destul de familiară cu regiunea de sud-est a Europei. Am petrecut deja ceva timp în Croaţia, când ţara se alătura Uniunii Europene, şi dacă mă uit acum la agenda Uniunii Europene, care este în continuare despre îmbunătăţirea felului în care lucrăm cu migranţii, dar şi în ceea ce priveşte multe alte subiecte care implică valorile europene, mă simt destul de bine. Cred că este foarte important să lucrez în ţările membre UE, este întotdeauna interesant, pentru că suntem cu adevărat parteneri în Uniunea Europeană. Acesta este un lucru pe care ar trebui să ne concentrăm mai mult, aş vrea să îi inspir pe interlocutorii mei, ai noştri, români, că suntem cu adevărat parteneri. Iar faptul că avem acum preşedinţia UE îmi oferă platforma pentru a le spune miniştrilor dvs. şi poate şi prim-ministrului, spuneţi-mi ce este important pentru dvs. acum şi putem integra aceste lucruri în agenda de lucru. Cu siguranţă această idee de parteneriat cu România este foarte importantă pentru mine, voi acorda mult timp acestui lucru. Avem în plus şi o agendă bilaterală. România, din această perspectivă, este o ţară foarte interesantă unde poate lucra un ambasador, nu doar că suntem investitorul numărul unul aici şi avem interese economice foarte mari, dar şi din perspectiva geopolitică acesta este o misiune interesantă. Considerăm securitatea la graniţele de est ale UE o prioritate foarte importantă pentru politica noastră externă. România are graniţe cu Ucraina, dar şi cu Republica Moldova, unde sunt de asemenea acreditată ca ambasador, asta face ca mandatul meu să fie cu adevărat important. Sunt foarte fericită să fiu aici şi aştept cu nerăbdare următorii ani.

Cristina Cileacu: Avem o tradiţie aici la Paşaport diplomatic, de fiecare dată când invităm un ambasador nou punem o întrebare. Ne-aţi spus deja ce vă place, dar vă rog spuneţi-ne ce nu vă place până acum în România.

Stella Ronner-Grubacic: Pot răspunde foarte repede la această întrebare. Îmi displace traficul. Rămân des blocată în trafic şi dacă se poate ca ceva să fie îmbunătăţit în această privinţă în următorii ani, aş fi foarte fericită. Pot să dezvolt puţin acest subiect. Am un fiu care urmează cursurile Şcolii Americane şi drumul din Dorobanţi până la Şcoala Americană din Pipera este o aventură în fiecare zi. Deci, mi-ar plăcea să văd ceva îmbunătăţiri în această privinţă. De fapt, infrastructura ar putea fi unul dintre subiectele pe care îl vom include în agenda de lucru a preşedinţiei noastre şi sper că vom putea lucra împreună în acest domeniu. Infrastructura este de fapt mai interesantă, pentru că are multe în comun cu fondurile europene, absorbţia de astfel de fonduri, dar şi cu un alt aspect important la nivelul Uniunii Europene, achiziţiile publice, deci sunt foarte multe elemente care se adună în acelaşi punct. Aş mai adăuga că infrastructura şi transportul sunt de asemenea ceva relevant, pentru că ne concentrăm pe schimbările climatice şi vrem să reducem emisiile de dioxid de carbon. Dacă, de pildă, sunteţi în weekend în această parte din oraş, aţi putea să mă vedeţi pe bicicletă, împreună cu fiul meu, mergem foarte des cu bicicletele în Herăstrău, dar mi-ar plăcea să îl duc şi în centrul oraşului şi pentru acest lucru avem nevoie de piste pentru biciclişti mai bune. Aş vrea, de asemenea, să ajut la promovarea bicicletei ca mijloc de transport şi mai puţin ca o metodă de petrecere a timpului liber.

Cristina Cileacu: O să fiţi deci foarte ocupată în următorii ani, doamnă ambasador.

Stella Ronner-Grubacic: Abia aştept acest lucru şi mulţumesc pentru invitaţia la emisiune, pentru că am avut ocazia să vorbesc despre ce vrem să facem.