Sari la conținut

Mai mulți congresmeni americani, între care John McCain, sunt așteptați azi la Chișinău

sursa foto: mccain.senate.gov

Această vizită are loc pe fundalul îngrijorărilor exprimate de conducerea de la Casa Albă față de evenimentele din Ucraina, dar și față de posibilul lor impact asupra situației din Republica Moldova, implicit, asupra situației din stânga Nistrului. 

Vizita este un semnal de sprijin din partea Statelor Unite pentru cetăţenii moldoveni şi pentru transformările democratice şi economice la care s-a angajat Guvernul Republicii Moldova.

Senatorii vor avea o întrevedere cu premierul Iurie Leancă, apoi vor ține prelegeri la Academia de Studii Economice. Ulterior, delegația americană va avea o întrevedere și cu președintele Nicolae Timofti, la Reședința de Stat, și va purta discuții cu un grup de parlamentari moldoveni.

„Acest parteneriat strategic este multidimensional. Din punct de vedere al structurii dialogului, el va fi axat pe câteva domenii foarte concret definite: în primul rând, dialogul la nivelul politic; în al doilea rând, crearea grupului de lucru în domeniul energetic. Foarte curând se va crea și un grup de lucru bilateral pe domeniul de asigurare a reformei în sectorul de securitate”, a declarat ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Prezența unor congresmeni din comisia pentru energie și resurse naturale nu este întâmplătoare, în condițiile în care Moscova amenință cu întreruperea furnizării de gaz către Europa, iar Republica Moldova este dependentă aproape sută la sută de gazul rusesc.

Statele Unite au promis deja că vor ajuta cu petrol și gaze Ucraina, primul stat care ar fi lovit de arma energetică a Moscovei.

Transnistria cere din nou recunoașterea independenței

Vizita senatorilor americani are loc în contextul în care Transnistria a cerut din nou, ieri, recunoaștere internațională.

Miercuri, Sovietul Suprem de la Tiraspol a votat în unanimitate o solicitare adresată Dumei de Stat, Consiliului Federaţiei Ruse şi preşedintelui rus, Vladimir Putin, în vederea recunoaşterii independenţei regiunii transnistrene. Textul votat de Parlamentul din regiunea separatistă conţine, între altele, următoarea declaraţie: „Dreptul popoarelor la autodeterminare ar trebui să stea la baza deciziilor politice şi fiecare stat este obligat să respecte acest drept în conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaţional".

Deputații transnistreni și-au explicat acest demers prin rezultatele ultimului referendum din Transnistria, unde mare majoritate a locuitorilor au votat pentru independență și alipire la Rusia. Nu este prima solicitare de recunoaștere a independenței pe care Tiraspolul o adresează Moscovei, dar motivația noului demers este reunificarea Crimeei cu Rusia, notează agenția ITAR-TASS. „Transnistria nu diferă, din punct de vedere legal, de Crimeea, iar procesul de reunificare cu Rusia ar trebui să aibă loc după scenariul din Crimeea”, a declarat deputatul Viaceslav Tobuh, citat de ITAR-TASS.

Agenția rusă scrie că o delegație a Sovietului Suprem de la Tiraspol, condusă de președintele Mihail Burlă, este așteptată joi la Moscova, unde va avea o întâlnire cu președintele Dumei de Stat, Serghei Narîșkin.

După anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burlă, a trimis deja o scrisoare Dumei de Stat prin care a cerut Moscovei să examineze și posibilitatea anexării regiunii transnistrene. Iniţiativa a fost respinsă categoric de autorităţile de la Chişinău, iar Moscova a dat asigurări că nu intenţionează recunoaşterea regiunii separatiste, unde menţine un contingent militar.

Șevciuk ezită să vorbească de alipirea la Rusia

(Evgheni Șevciuk acordă un interviu ziaristei Isabelle Wesselingh de la agenția France-Presse)  sursa foto: president.gospmr.ru

Pe de altă parte, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a îndemnat miercuri Uniunea Europeană să recunoască independenţa Transnistriei dacă doreşte „pace şi stabilitate”.

„Uniunea Europeană trebuie să recunoască Transnistria, care nu prezintă şi nu va prezenta niciun risc pentru blocul comunitar. Doar în acest mod va fi creată o zonă de stabilitate regională", a spus Şevciuk într-un interviu acordat agenţiei France-Presse, citat de Mediafax.

Totuși, întrebat în legătură cu posibilitatea unirii Transnistriei cu Rusia, după precedentul din Crimeea, Şevciuk s-a limitat să spună că, deocamdată, vrea „recunoaşterea Transnistriei”, refuzând să comenteze „presupuneri ipotetice”.

„Următoarele etape trebuie determinate de cetăţenii Republicii”, a explicat Şevciuk.

Locuitorii din Transnistria s-au pronunţat în proporţie de 98%, într-un referendum organizat în 2006, în favoarea independenţei regiunii şi a eventualei uniri ulterioare cu Rusia, însă Moscova nu şi-a modificat poziţia oficială în urma plebiscitului, pledând pentru continuarea negocierilor în formatul „5+2”.

Reacții ferme la Chișinău și București

Decizia autorităţilor separatiste de la Tiraspol de a cere Moscovei recunoașterea independenței a fost criticată prompt de oficialii de la Chişinău, dar şi de Ministerul român de Externe.

Premierul Iurie Leancă a calificat gestul autorităţilor autoproclamate de la Tiraspol drept o acţiune unilaterală şi contraproductivă. „Această adresare este nimic altceva decât o sfidare directă la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Facem un apel către partenerii din Federaţia Rusă să vină cu o reacţie promptă, în deplină conformitate cu normele şi principiile dreptului internaţional”, a declarat Iurie Leancă.

Parlamentarii de la Chişinău spun că demersul Tiraspolului este o provocare şi speră că solicitarea va fi ignorată de Rusia, relatează UNIMEDIA.

Moscova a pledat până acum pentru reglementarea conflictului de pe Nistru respectând integritatea teritorială a Republicii Moldova. Fostul președinte comunist de la Chișinău, Vladimir Voronin, a dat asigurări în acest sens: „Federaţia Rusă nu o să facă niciodată niciun pas, nu o să ia decizii împotriva integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, a declarat, miercuri, liderul comunist.

Analiştii de politică externă de la București spun că implicaţiile gestului Sovietului Suprem de la Tiraspol sunt grave, având în vedere scenariul din Crimeea.

Este şi o mare ameninţare la adresa Ucrainei, pentru că, dacă luăm Crimeea şi mai adăugăm în graniţa de vest a Ucrainei, care este vecină cu Republica Moldova, încă o limbă de pământ, care se pretinde a fi parte a marii Maici Rusii, începem să avem o problemă de încercuire strategică”, a explicat la Digi24 analistul Dan Petre.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe de la București a luat notă cu îngrijorare de „votul” din aşa-zisul „Soviet Suprem” de la Tiraspol în favoarea realizării de demersuri pentru recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene şi intrarea acesteia în componenţa Federaţiei Ruse.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că susţine poziţia exprimată de Guvernul Republicii Moldova conform căreia această decizie este o sfidare directă la adresa procesului de reglementare a conflictului transnistrean şi la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cât şi o acţiune unilaterală şi contraproductivă.

Ministrul Titus Corlăţean a avut o convorbire telefonică pe acest subiect, miercuri după-amiază, cu Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, în vederea coordonării demersurilor, se arată într-un comunicat al MAE român.

De asemenea, ministrul Titus Corlăţean a avut o convorbire telefonică și cu Didier Burkhalter, preşedintele Confederaţiei Elveţiene şi, totodată, ministru al afacerilor externe al acestui stat care asigură în 2014 preşedinţia în exerciţiu a OSCE. Ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat situaţia preocupantă creată în urma deciziei „Sovietului Suprem” de la Tiraspol şi a solicitat implicarea rapidă a preşedinţiei în exerciţiu a OSCE.

OSCE, Rusia și Ucraina sunt negociatori în procesul de reglementare a problemei transnistrene, iar SUA și UE au statut de observatori (de unde denumirea formatului „5 plus 2” de negociere). Săptămâna trecută era programată la Viena o nouă rundă de negocieri în acest format, însă Tiraspolul a anunțat că nu se va prezenta.

Separatiştii rusofoni au proclamat Republica Moldovenească a Transnistriei în 1990, iar un an mai târziu, regimul de la Tiraspol şi-a declarat independenţa faţă de Republica Moldova, act nerecunoscut nici până acum de comunitatea internaţională.

Transnistria este doar unul dintre conflictele îngheţate din fostul spaţiu sovietic, de fapt un soi de vulcani latenţi, gata oricând să erupă şi să provoace noi confruntări între fostele republici sovietice. După războiul cu Georgia din 2008, Rusia a recunoscut independența celor două regiuni separatiste ale acestui stat, Abhazia și Osetia de Nord. Totuși, până în prezent, ele s-au mulțumit cu acest statut și nu au cerut alipirea la Federația Rusă.