Maraton electoral în Marea Britanie. Ce spun sondajele de opinie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Marea Britanie este o monarhie constituţională. Asta înseamnă că puterea legislativă revine Parlamentului, instituţia supremă, care are dreptul de a le controla pe toate celelalte. Inclusiv guvernul, care deţine puterea executivă, deloc neglijabilă, de unde şi vorba "prim-miniştrii sunt regi". Parlamentul este bicameral, format din Camera Lorzilor şi Camera Comunelor.

În Camera Lorzilor sunt 760 de locuri. Membrii săi nu sunt aleşi. Cei mai mulţi sunt deţinătorii titlurilor nobiliare dobândite ereditar, urmaţi de înalţii prelaţi ai Bisericii Anglicane şi de lorzii numiţi pe viaţă de suveran, dar care nu îşi pot transmite titlurile urmaşilor lor.

Bătălia din alegeri se dă însă în Camera Comunelor, cu cei 650 de deputaţi ai săi.

Dintre cele patru ţinuturi ale Regatului Unit, Anglia dă cei mai mulţi deputaţi - 533, urmată de Scoţia cu 59 de mandate, Ţara Galilor cu 40 şi Irlanda de Nord cu 18.

Sistemul britanic este gândit astfel încât să îţi permită să votezi, indiferent unde te afli, în ţară sau în afara ei. Cu o condiţie: este obligatoriu să te înregistrezi pe listele de vot.

Mandatul unui deputat este pe 5 ani, iar votul e uninominal, majoritar, cu un singur tur. Cu alte cuvinte, candidatul care obţine cele mai multe voturi într-o circumscripţie, îi va reprezenta pe locuitorii acelei zone în Parlamentul de la Londra. De regulă, partidul care adună cei mai mulţi reprezentanţi în Camera Comunelor formează Guvernul, după ce regina îl desemnează din rândurile sale pe noul prim-ministru. Doar că în ultimii ani, sistemul care a avantajat marile partide e sub presiune.

De data aceasta, electoratul are şanse să împingă în faţă noi formaţiuni. Şi, fapt foarte interesant, balanţa puterii în Palatul Westminster şi pe cale de consecinţă, coloratura viitorului guvern, ar putea fi decisă nu la Londra, ci în Scoţia.

Potrivit sondajelor de opinie, nici conservatorii premierului David Cameron, nici laburiştii conduşi de Ed Miliband, nu vor obţine majoritatea absolută, în timp ce Partidul Naţional Scoţian are toate şansele să devină un actor cheie în jocurile de putere de la Londra.