Sari la conținut

Naționaliștii acaparează Europa. Cum se justifică ascensiunea partidelor populiste

Alegerile europarlamentare din 2014 au devenit un moment zero al ascensiunii partidelor extremiste în Europa. Formaţiuni cu puternice viziuni eurosceptice, naţionaliste sau ultraconservatoare au ajuns să reprezinte interesele a milioane de cetăţeni europeni dezamăgiţi de prestaţia partidelor de tradiție și preocupaţi de crizele care au erodat încrederea în valorile Uniunii Europene.

Cristian Preda, europarlamentar român: Există această tentaţie de repliere asupra sinelui naţional, asupra unei identităţi care se caută, e incertă, care e construită doar pe baza urii faţă de ceilalţi că sunt vecini, Bruxelles, în unele cazuri americani.

E îngrijorător faptul că avem două victorii ale lui Tsipras în Grecia, aşa cum e îngrijorător că avem trei puncte în plus faţă de europene pentru Frontul Naţional din Franţa. Din pricina sistemului electoral, cu ajutorul sistemului electoral forţele moderate din Franţa au reuşit să se impună în turul al doilea. Sunt alte ţări din UE unde criticii radicali ai Europei, Partidul Adevăraţilor Finlandezi sau Partidul Poporului Danez sau de forţe precum Bepe Grillo şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi UKIP din Marea Britanie câştigă simpatie în condiţiile în care au un discurs radical faţă de guvernare. Indiferent dacă este o guvernare de stânga sau de dreapta într-un ton radical critică faţă de cei care guvernează. Pe de altă parte oferă soluţii foarte simple de tipul blocăm intrarea tuturor migranţilor, renunţăm la euro, închidem frontierele şi aşa mai departe. Asta asigură acum succesul, la extrema stângă sau la extrema dreaptă, în tabere conservatoare sau în tabere eurosceptice. Simplitatea şi brutalitatea unor soluţii care sunt de nepracticat. Nu poţi să opreşti valul de migranţi, nu poţi să renunţi la euro, nu poţi să închizi frontierele decât sacrificând lucruri foarte importante din ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii.

În acest moment există, cred, suficiente semnale care au arătat că e nevoie de mai multă responsabilitate şi că se poate regăsi calea moderaţiei şi a unei construcţii inclusiv a unei consolidări a Uniunii Europene. Miza asta este. Extremiştii nu propun un proiect, ei vor distrugerea oricărui proiect. Asta e marea diferenţă între cultura politică europeană, cea asimilată şi tradusă de Uniunea Europeană şi ceea ce reprezintă cultura extremistă.

Monika Hohlmeier, europarlamentar german: Globalizarea generează anumite frici în rândul populaţiei. Apar multe schimbări în lume pe care cetăţenii nu le pot percepe, nu le pot anticipa, nu ştiu ce se întâmplă, aşa că se tem de aceste schimbări. Mai există un aspect, cel legat de securitate. Sunt multe guverne totalitare, avem multe probleme în state terţe, în Africa, în Orientul Mijlociu şi chiar în Asia. Ne confruntăm cu mai multe probleme importante la nivel de securitate pentru că există uriaşe mişcări teroriste. Oamenii se tem de ceea ce se întâmplă, se tem că ar putea fi atacaţi de terorişti. Iar pe de altă parte ne confruntăm cu un flux masiv de imigranţi din cauza stituaţiei din statele terţe. Cred că această situaţie este exploatată de grupurile extremiste. Unul dintre ele, cel al extremei drepte, pretinde că dacă am fi avut frontierele naţionale, dacă ar fi fost mai mulţi poliţişti atunci toate problemele ar fi fost rezolvate.

Monika Hohlmeier, europarlamentar german: Dacă, de fiecare dacă când se confruntă cu o criză, Uniunea Europeană se refugiază în naţionalism, acest lucru atrage atenţia marilor puteri. Suntem văzuţi de China, de Statele Unite, Rusia, India, toate ţările Americii Latine, America de Sud. Toţi văd cât de vulnerabili suntem şi nu cred că este în interesul nostru să ne afişăm aşa şi să bravăm cu vigoarea naţională. Naţionalismul nu este de folos nimănui.

Partidele extremiste şi eurosceptice formează două grupuri în Parlamentul European şi au împreună 84 de mandate din totalul de 751. Unul dintre ele, grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii, este coagulat în jurul deputaţilor proveniţi din rândurile Frontului Naţional din Franţa, celălalt, grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei are în centru euroscepticii britanici de la UKIP.

Siegfried Mureşan, europarlamentar român: Instituţional, în Parlamentul European, ei nu au un rol major. Nu le-a trecut nicio măsură. Fac multă gălăgie şi ne-au obligat să cooperăm. Dar pe termen lung, cred că oamenii au nevoie de alternative credibile atât pe centru stânga, cât şi pe centru dreapta. Cred că această antiteză între oamenii politici responsabili şi naţionalişti şi extremişti nu ne ajută. Antiteza trebuie să fie între stânga şi dreapta. Avem nevoie ca suma oamenilor responsabili să fie mai mare decât 50%+1 avem nevoie să fie de 70, 80% pentru ca cetăţenii să poată alege între un om politic responsabil de centru dreapta sau unul de centru stânga şi nu aleg un om politic de centru doar pentru a preveni ascensiunea celor iresponsabili.