Sari la conținut

Oficial: Protestele din România au impresionat Comisia Europeană

Protestele din România, faţă de Ordonanţa de Urgenţă 13, au impresionat Bruxelles-ul şi au fost, pentru vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, o dovadă că poporul român crede în valorile şi idealurile europene, a declarat o sursă din Executivul UE pentru News.ro. Pe de altă parte, europarlamentarul ALDE Renate Weber a spus, în cursul unei întâlniri cu jurnaliştii la Bruxelles, că imaginea României a căpătat o „aură romantică” în urma manifestaţiilor de amploare, însă că europarlamentarii străini nu au fost interesaţi de ordonanţă în sine.

 

200 Years Of The Kingdom Of The Netherlands In Maastricht

Foto Guliver/Getty Images)

Bineînţeles, îţi atrage atenţia când vezi reacţia de la Bucureşti şi din toată ţara”, a spus un oficial din Comisia Europeană pentru News.ro. Însă nu manifestaţiile au fost cele care au determinat Comisia să reacţioneze cu fermitate, ci măsurile Guvernului, a subliniat el.

Frans Timmermans consideră că protestele de la Bucureşti au fost o „dovadă a democraţiei europene şi a cetăţenilor care cred în valorile europene şi idealurile europene”, a spus oficialul. „Pentru el, este un semnal că oamenii cred în valorile UE, în transparenţă, în democraţie şi în lupta împotriva corupţiei, deci este ceva a fost remarcat la Bruxelles”, a insistat sursa citată.

Oficialul a afirmat că, deşi Comisia era la curent cu intenţiile Guvernului de modificare a Codurilor penale înainte de adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 13 şi urmărea situaţia, protestele au impresionat Bruxelles-ul.

El a salutat faptul că, atât Guvernul român, cât şi protestatarii au apreciat faptul că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi vicepreşedintele Frans Timmermans au transmis un mesaj politic puternic prin declaraţia comună de pe 1 februarie, privind situaţia din România.

În ceea ce priveşte imaginea de ansamblu, venim din contextual MCV (…), am avut cel mai recent raport MCV cu o săptămână înainte ca rapoartele să fie adoptate de Guvern şi exista deja o idee că acest lucru (modificarea codurilor penale) urmează, a existat o menţiune în raport că progresele trebuie să fie ireversibile şi că vom acorda atenţie sporită oricăror paşi care pot marca un regres în acest sens”, a pus oficialul situaţia în context.

Raportul a fost foarte pozitiv pentru România anul acesta şi a precizat că, acum, avem în spate trei sau patru ani de progrese bune în lupta anticorupţie. Bineînţeles, nu s-a încheiat încă şi avem o serie de obiective care trebuie îndeplinite. Dar o schimbare anul acesta a fost că am inclus în raport recomandări clare pentru a fi făcuţi paşi pentru a declara obiectivele îndeplinite”, a explicat el, subliniind că C.E. a indicat, astfel, clar care este calea pentru ridicarea MCV.

Oficialul a dat asigurări că rămâne în vigoare termenul de închidere a MCV până în octombrie 2019, cu condiţia ca România să îndeplinească toate criteriile. Acest termen a fost prezentat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Europarlamentarul ALDE Renate Weber a spus, pe de altă parte, că a fost întrebată despre proteste, dar nu şi despre ordonanţa în sine.

Oamenii nu întrebau despre ordonanţă, că nu neapărat, dar când vezi, totuşi, protestele acestea, lumea întreabă. O dată pentru că li se părea ceva romantic. Repet, este interesant că, din punctul de vedere, cel puţin aceasta este opinia mea, al imaginii României, a căpătat o aură romantică”, a explicat ea.

Acum se miră şi ei un pic, dar de ce mai durează, asta nu înţeleg. Şi nu am cum să le explic, pentru că nici eu nu înţeleg”, a adăugat ea.

Aici important a fost, frumos pentru ei şi interesant a fost cum a ieşit lumea în stradă şi cât de mulţi, şi cum a continuat şi mai ales că totul era făcut, repet, romantic, revoluţionaro-romantic”, a afirmat europarlamentarul ALDE.

Ea a precizat că a fost întrebată, chiar luni, dacă Guvernul mai rezistă şi că interlocutorii săi au fost miraţi. Colega sa, Norica Nicolai, a explicat că această întrebare este justificată de precedentul creat la protestele de după tragedia de la Colectiv. Ea a subliniat, însă, că nici preşedintele francez Francois Hollande nu a plecat după protestele privind reforma de pe piaţa muncii.