Sari la conținut

Paris | Provocarea administrării unui oraş-muzeu

Parisul impresionează prin clădirile sale, care te îmbie la plimbare pe străduţe înguste sau pe marile bulevarde. Este moştenirea nepreţuită a oraşului de care municipalitatea are mare grijă. Nimeni nu ar vrea ca Parisul să-şi schimbe faţa odată cu vremea. De aceea, primarul capitalei franceze şi edilii din cele 20 de arondismente ale oraşului aprobă şi verifică orice lucrare, fie că este vorba de construcţii noi sau de renovarea celor vechi.

„Din punct de vedere arhitectural, capitala Franței este protejată de numeroase legi care împiedică arhitecții cu o prea mare imaginație să strice aspectul atemporal al orașului. Ca să vă dau un singur exemplu, până şi pentru modificarea balustradelor sau vopsirea ferestrelor este nevoie de multe aprobări de la primărie”, transmite corespondentul Digi24.

Parizienii respectă regulile stricte ale planului de urbanism adoptat în iunie 2006. Se aplică întregului Paris cu excepția a două zone protejate de stat: cartierul Marais, cu zona ministerelor, și Grădina Luxemburgului. Aici nu se poate schimba sau construi nimic, pentru că trebuie conservat aspectul vechi.

Planul de urbanism, pe care orice mare oraş îl are sau ar trebui să-l aibă, nu e doar pe hârtie. La Paris e respectat de arhitecți și ingineri constructori. Foarte rar se ajunge la amenzi, pentru că inspecţiile şi controalele sunt foarte rigurose şi se fac din faza incipientă a proiectelor până la încheierea acestora. Pe scurt, orice modificare adusă clădirilor vechi trebuie să respecte stilul, iar noile construcţii trebuie să se încadreze în peisaj și să păstreze liniile arhitecturale ale zonei.

„Totul depinde de fiecare arondisment. Nu sunt peste tot aceleaşi reguli. Fiecare primărie are regulile sale. Într-o zonă putem fi limitaţi la înălţimi de 20 de metri, iar în cartierul vecin primăria poate impune limite de 30 de metri. În fine, trebuie să ne supunem acestor legi în ceea ce privește fațadele, înălțimea clădirilor, materialele folosite. Trebuie să ne justificăm solicitările atunci când cerem un permis de construcţie”, spune arhitectul Magali Hautin.

Acesta nu se obţine fără avizul pompierilor şi al unui birou de control al municipalităţii care verifică dacă schiţele respectă normele de securitate. Tot primăriile decid şi ce clădiri vechi trebuie refăcute, fie că este vorba de consolidare sau doar de curăţarea faţadelor.

Legile stricte nu înseamnă, însă, că Parisul nu este într-o continuă evoluție. Oraşul se modernizează, iar în zonele istorice apar şi construcţii noi, cu aspect futuristic. Docurile de la Bercy sau clădirea Ministerului Culturii sunt doar două exemple.

Construite iniţial pentru a stoca mărfurile de pe Sena, Docurile din Paris aflate în spatele meu reprezintă una dintre primele clădiri din capitala Franţei făcute din beton armat. Asta se întâmpla în 1907, iar în 2005 doi arhitecţi au modificat înfăţişarea şi i-au dăruit un nou scop: acela de a fi centru de modă şi de design”, transmite corespondentul Digi24.

Parisul este un oraș-muzeu. Ne păstrăm clădirile vechi pentru a-l proteja, dar în același timp vrem şi să evoluăm. Avem și clădiri noi, cum ar fi Halele, care au fost construite cu o nouă arhitectură care nu e neaprat în relație cu exteriorul, însă rămâne un spațiu deschis, cu grădină și așa putem aprecia arhitectura veche din jur. Se echilibrează”, crede arhitectul Magali Hautin.

Tocmai ca să susţină modernizarea Parisului, municipalitatea organizează periodic concursuri dedicate arhitecților pentru refacerea sau reamenajarea clădirilor vechi. Cel mai recent s-a numit „Reinventarea Parisului”. Sute de arhitecți au participat cu proiecte care mai de care mai îndrăznețe în competiţia pentru modernizarea unor zone ale orașului.

Am selecționat 23 de situri reprezentative pentru diversitatea Parisului, de la căi ferate dezafectate, până la hoteluri din secolul al XVIII-lea. Le-am spus oamenilor că zonele sunt libere şi ne pot face propuneri. Am avut un mare succes. La început au fost 815 proiecte. După o primă jurizare, am ales 75 de proiecte, iar apoi ultimul juriu a decis să rămână 22 de laureați. Asta le dă dreptul câștigătorilor să demareze aceste proiecte. Sunt magnifice! Iar ceea ce arată această expoziție este întreg procesul Reinventează Parisul”, explică Jean-Louis Missika, viceprimarul capitalei franceze.

Parisul trebuie să-şi apere renumele de oraş-muzeu, oraş al artiştilor şi al îndrăgostiţilor, dar şi de mare capitală europeană. Misiunea nu e deloc uşoară, pentru că nu vorbim doar de un oraş spectaculos din punct de vedere arhitectonic, ci şi de un oraş care trebuie să funcţioneze pentru nevoile de zi cu zi ale locuitorilor săi. Iar rolul cel mai important îl au aici - ca în orice alt mare oraş - primarul general şi primarii de arondismente, sectoare, districte sau cum se numesc ele de la o ţară la alta. 

Citiți și: PREMIERĂ. O femeie devine primar al Parisului