PAȘAPORT DIPLOMATIC. Ambasadorul Belgiei: România s-a dezvoltat foarte bine în ultimii doi ani

Data publicării:
belgian

Ambasadorul Belgiei la Bucureşti, excelenţa sa Philippe Beke, a mers unde se fabrică denimul pentru cele mai multe perechi de blugi făcute de designeri celebri din toată Europa.

Giurgiu este oraşul de unde pleacă zilnic mii de metri de material pentru industria internaţională a modei.

Unul dintre cei mai activi diplomaţi străini de la Bucureşti, ambasadorul Belgiei a vizitat cel puţin o dată fiecare judeţ al României. Face parte din munca lui să păstreze legătura cu investitorii din ţara natală, ca să îi poată ajuta să se dezvolte şi să-şi rezolve eventualele probleme.

 Aveţi chestiuni concrete pe care vreţi să le discutaţi cu ei sau doar îi ascultaţi ce vă spun?

Există întotdeauna chestiuni concrete dar şi momente de ascultare. Avem o asociaţie româno-belgiană a oamenilor de afaceri care cred că este utilă pentru realizarea unei platforme pentru companiile belgiene şi nu numai. E necesar şi pentru a observa oportunităţile de dezvoltare a afacerilor. Acesta este scopul nostru, de a folosi România ca platformă de export în ţările vecine. Consider că România s-a dezvoltat foarte bine în ultimii doi ani. Am văzut companii care exportau 100% produsele lor înapoi în Europa de Vest, acum exportă 50% în regiune, şi şi-au dublat capacitatea de producţie.Companiile belgiene din România şi-au dublat capacităţile din 2011, de la 10.000 la 21.000 de angajaţi. Şi este şi aceasta o chestiune importantă, mediul social-economic.

Pe baza discuţiilor pe care le aveţi cu companiile belgiene, pe o scară de la 1 la 10 cât de mulţumiţi aţi spune că sunt în România?

Aş da nota 8. Majoritatea au găsit un bun mediu de afaceri, mare parte s-au stabilit în Transilvania. In general sunt mulţumiţi de condiţii, pe lângă câteva probleme. Cum spuneam, ei chiar au reuşit să îşi dezvolte afacerea în regiune, şi prin aceasta investiţia este benefică şi pentru zona în care se află, şi pentru companie.

Giurgiu, prima oprire

Prima oprire din Giurgiu este la o filială a unuia dintre cei mai mari producători de textile denim din lume. Concernul are câteva fabrici în lume, iar cea din România livrează denim tuturor caselor de modă europene. Iniţial, belgienii făceau textile chiar în ţara lor, dar eficientizarea afacerii a adus producţia la noi.

„Am găsit în România o locaţie corespunzătoare, este bine conectată prin transport terestru, maritim şi aerian. Intrucât baza noastră de clienţi se găseşte în mare parte în Europa, aici livrăm produsele finite, iar o parte din materia primă o aducem pe cale rutieră, iar cele din Pakistan, Hong Kong, India pe cale maritimă, prin portul Constanţa. Serviciile către clienţi, ca prezentarea de mostre se face pe cale aeriană, prin Bucureşti, aproape de noi. Din aceste motive am decis să instalăm baza de producţie în România, dar ne-am orientat către o infrastructură deja existentă. Am găsit în Giurgiu o fabrică de textile deja funcţională”, spune H. V. S. Rao, directorul general al fabricii din Giurgiu.

„Avem 170 de angajaţi şi în domeniul nostru cea mai importantă chestiune este livrarea la timp a întregii cantităţi. Este foarte critic. Când ni se cere ceva, trebuie să livrăm acel ceva pentru că acolo cei care lucrează în industria de confecţii pentru casele de modă nu pot aştepta. Este vital pentru ei. Aşa că livrările la timp sunt o chestiune critică pentru noi. Apoi urmează calitatea materialului, care este de asemenea foarte importantă. Nu ne permitem să avem produse ratate”, spune directorul.

Angajaţii fabricii din Giurgiu sunt motivaţi să nu îşi schimbe locul de muncă.

„Salariul minim este de 900 de lei pentru muncitori. Dar oferim creşteri în funcţie de numărul de ani de experienţă. Nu rămânem la 900 de lei. Cei care sunt la început primesc salariul minim, dar după un an va primi o creştere de 40-50 de lei, şi tot aşa. Cei mai mulţi dintre lucrători sunt aici de 5-6 ani, sunt dedicaţi, le oferim şi servicii diverse şi sunt fericiţi”, spune H. V. S. Rao.

Industria modei este una pretenţioasă, unde fiecare cerinţă trebuie îndeplinită pe loc, altfel rişti să îţi pierzi clienţii. Şi pentru că de-a lungul timpului se creează diferite tipuri de materiale, fabrica are o arhivă de mostre din fiecare produs făcut.

.„Arhivăm fiecare material proiectat, vedeţi toate sunt numerotate cu număr de referinţă şi le păstrăm în arhive ca să le găsim când trebuie să vedem ceva ce am proiectat. Le scoatem din arhivă şi vedem dacă merită produs din nou sau nu. Tot ce vedeţi aici sunt din arhivele de proiectare, de la material denim indigo la denim colorat. Aici avem colorat, iar aici indigo, modelul clasic. Fabricăm şi în alb, cu o structură specială, se văd şi firele. Este tot un model din arhivă, din trecut”, explică Umasankar Palaniswamy, director de marketing .

Vizita s-a încheiat, aşa că jurnaliștii Digi24 au vrut să afle şi concluziile discuţiilor purtate de diplomatul belgian cu cei care conduc compania din România.

„Avem câteva probleme administrative la nivel european, am discutat chestiunea vizelor, pentru că sunt persoane din India care lucrează aici, ei sunt foarte bine pregătiţi profesional în domeniul textilelor, şi trebuie să rezolvăm câteva probleme. Apoi am discutat despre dezvoltarea afacerii, şi anumite chestiuni legate de TVA şi alte probleme administrative”, a declarat ambasadorul Belgiei.

Ştiu că guvernul a decis că reforma ANAF este necesară, iar FMI şi Banca Mondială acordă asistenţă pentru „aceasta, există impozitare directă şi indirectă. Există probleme şi este datoria directorului ANAF să le rezolve, împreună cu ministerul de finanţe. Noi le vom semnala că am întâlnit aceste probleme pe care, cum spuneam, le considerăm metodologice şi care pot fi rezolvate simplu, e suficient să ne uităm ce soluţii au alte ţări”, a adăugat diplomatul belgian.

Atelier de confecții, în curtea unui fost CAP

Următoarea oprire pe care o facem este în curtea unui fost CAP giurgiuvean.

„Aici este de fapt o mică fabrică de confecţii. Industria textilelor este una emigrantă şi aici în România sunt foarte multe astfel de fabrici, de asemenea în Bulgaria şi Serbia. Industria textilă este de asemenea importantă pentru companiile vestice din ţări precum India şi China. Dar am impresia că sunt mulţi producători care revin în Europa Centrală şi de asemenea în România, pentru că industria modei se mişcă foarte repede şi durează puţin să transporţi produsele din centrul Europei pe pieţele din Vest”, mai spune ambasadorul Philippe Beke.

Ideea de a face un atelier de confecţii în curtea unei foste cooperative agricole de producţie a aparţinut unui român. Dar afacerea dezvoltată aici a fost achiziţionată de o companie belgiană. Au păstrat angajaţii şi chiar s-au bucurat că pot lucra cu oameni deja pregătiţi pentru industria confecţiilor.

Ambasadorul Belgiei, Phillipe Beke, are un obicei special de fiecare dată când merge în judeţele României. Are câte o oprire obligatorie la tribunalul local.

„Mă interesează abordarea generală a organizării judiciare. Orice societate bazată pe statul de drept trebuie să aibă un sistem judiciar perfect funcţional. România a adoptat o structură decentralizată, unde jurisprudenţa ocupă un loc central, CSM funcţionează foarte bine, tribunalele la fel, Curtea de Casaţie are o influenţă foarte pozitivă asupra funcţionării tribunalelor. Este important doar să asculţi, să vezi dacă instrumentele judiciare există, dacă chestiunile legate de comerţ sunt judecate după codul civil, aici, la Bucureşti, sau invers. Este o abordare care ne permit să înţelegem cum funcţionează domeniul judiciar în diferite regiuni din România, dar şi pentru companiile noastre să ştie că în cazul unei acţiuni judecătoreşti vor exista magistraţi eficienţi şi independenţi şi că acţionează în condiţiile statului de drept”, spune ambasadorul.

În oraşul bulgăresc Ruse, ambasadorul Belgiei a invitat echipa „Pașaport diplomatic” să cunoască un alt investitor din ţara sa, care începe să îşi dezvolte afacerea şi peste graniţa cu România.

Detalii, în fișierul video atașat. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri