Sari la conținut

Războiul gazelor. Rusia pune presiune pe sârbi

Sediul companiei Gazprom FOTO: Digi24

Presa de la Belgrad spune că livrările au scăzut deja cu 28%.

Serbia este complet dependentă de gazul rusesc şi, chiar dacă a avut o relaţie foarte prietenoasă cu Moscova în ultimele luni, nu a fost iertată când a venit vorba de datorii.

Guvernul de la Belgrad nu a protestat la scăderea livrărilor, ci a spus că va încerca să facă rost rapid de 100 de milioane de dolari.

Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic, scrie energyreport.ro.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo, adaugă sursa citată.

Între timp, Rusia şi Ucraina au ajuns în sfârşit la un acord pe livrarea de gaze. Kievul va achita de urgenţă un sfert din datoria pe care o are faţă de Gazprom. Apoi Ucraina va plăti pe loc gazele pe care le cumpără peste iarnă după ce a primit asigurări din partea creditorilor internaţionali că va fi ajutată cu facturile. Această înţelegere este o veste bună pentru toată lumea. Inclusiv pentru Uniunea Europeană şi Rusia. Uniunea scapă de o criză a gazelor, pentru că dacă nu s-ar fi ajuns la o înţelegere, probabil că Ucraina s-ar fi servit din gazele ruseşti care îi tranzitează teritoriul spre clienţii occidentali. De cealaltă parte, Rusia a insistat atât de mult cu plata datoriilor faţă de Gazprom pentru că are nevoie de acei bani, iar Ucraina este una dintre pieţele importante pentru gazul rusesc.

Rusia furnizează o treime din gazul natural al Uniunii Europene, dintre care jumătate vine prin gazoductele din Ucraina. Pentru Moscova, vânzările de gaze naturale reprezintă 20 la sută din bugetul anual.

În tot acest timp un alt prieten al Rusiei, Belarusul, a anunţat că suspendă importurile de carne de porc şi Republica Moldova şi Muntenegru. Motivul invocat este încălcarea standardelor veterinare din Uniunea Vamală Eurasiatică, formată din Rusia, Belarus şi Kazahstan. De curând, Moscova s-a plâns că Belarusul este o poartă de intrare pe piaţa rusească pentru mărfuri europene supuse sancţiunilor.