Sari la conținut

Republica Moldova plănuieşte o modernizare radicală a forţelor armate

 

Un militar din Republica Moldova patrulează în timpul unor exerciții cu forțele americane și ucrainene, în 2014. Foto: Guliver/GettyImages

Autorităţile moldovene plănuiesc o modernizare radicală a forţelor armate, a anunţat noul ministru al Apărării, Viorel Cibotaru. El aşteaptă asistenţă externă în acest efort. Într-un interviu pentru un post de televiziune, Cibotaru şi-a exprimat speranţa că, în lumina situaţiei geopolitice complicate provocate de războiul civil care devastează Ucraina vecină, partenerii ţării sale vor fi interesaţi de o eficientizare a armatei moldovene.

În opinia ministrului, este necesar ca militarii să poată interveni în mod operativ în situaţii de urgenţă, notează sursa citată.

El a făcut acest anunţ într-o perioadă în care bugetul alocat armatei reprezintă 0,3% din PIB şi abia ajunge pentru hrana şi cazarea militarilor.

Chişinăul a prezentat recent sugestii în vederea unei iniţiative NATO care ar putea să conducă la o îmbunătăţire a apărării, în contextul în care războiul civil din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu Republica Moldova.

„Dorim ca Republica Moldova să participe la o soluţionare a problemelor provocate de situaţia geopolitică actuală”, a declarat Cibotaru, referindu-se la formarea militarilor şi asistenţă tehnică.

Ministrul a anunţat totodată că, până în 2018, urmează să fie construită o nouă bază militară, care va „arăta complet diferit faţă de vechile barăci sovietice” rămase în această fostă republică sovietică de pe vremea URSS. Ţara are nevoie în special de artilerie, a precizat el.

Cibotaru argumentează, de asemenea, că ameninţările reprezentate de conflictul armat din Ucraina au făcut necesară o nouă dezbatere politică despre actualul statut neutru al Republicii Moldova.

Păreri împărţite la Chişinău

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), pe a cărui susţinere se bazează noul Guvern minoritar al premierului Chiril Gaburici, nu vede cu ochi buni o apropiere de NATO.

Vladimir Voronin, fost preşedinte al ţării în perioada 2001-2009 şi liderul comuniştilor moldoveni proruşi, a ameninţat cu retragerea sprijinului acordat Executivului de către formaţiunea sa.

În perioada în care a condus ţara, Voronin a redus efectivele militare cu 2.000 de militari, la 6.500, şi a propus inclusiv dizolvarea armatei, pentru a arăta Moscovei că Chişinăul este neutru.

Un politolog moldovean, Ion Manole, de la Promo-Lex, un ONG, consideră că o apropiere de NATO este singura posibilitate de garantare a securităţii naţionale.

„Republica Moldova este o ţară mică şi nu se poate proteja singură de agresori externi”, a declarat el pentru DW.

Potrivit sursei citate, o problemă majoră este prezenţa a trei armate pe teritoriul moldovean, şi anume armata naţională, cea a regiunii separatiste Transnistria şi a unităţii ruseşti staţionate în această regiune, nerecunoscută internaţional, dar care este susţinută de Moscova în mod deschis.

În aceste condiţii, apreciază Manole, securitatea şi stabilitatea ţării sale sunt în pericol. O modernizare a armatei moldovene ar putea fi utilă în vederea apărării, subliniază el.

Fostul ministru al Apărării Victor Gaiciuk s-a pronunţat în favoarea modernizării forţelor armate, însă şi el a criticat apropierea Chişinăului de NATO. El a declarat pentru DW că este necesar ca Republica Moldova să-şi menţină statutul neutru, care va fi garantat internaţional de către ONU, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite, Rusia şi Uniunea Europeană (UE).

„Acest lucru va face (Republica) Moldova atractivă atât pentru Est, cât şi pentru Vest şi va ajuta la clarificarea problemei transnistrene”, a declarat Gaiciuk pentru DW.

Astfel, Rusia nu va avea argumente pentru staţionarea trupelor sale pe teritoriul moldovean, insistă fostul ministru.

Moştenirea sovietică

Situaţia în care se află armata moldoveană este considerată deplorabilă. Forţele armate ale ţării numără 5.300 de militari. Potrivit unor date oficiale, în cazul unei situaţii de urgenţă, aproximativ 700.000 de moldoveni ar putea să fie mobilizaţi la arme, însă criticii se îndoiesc de acest număr.

În plus, armamentul este vechi şi se află într-o stare proastă, cea mai mare parte figurând în inventarul fostei armate sovietice.

Pe de altă parte, Transnistria are peste 7.500 de militari, ale căror echipamente au fost modernizate cu ajutorul Rusiei.

De asemenea, în regiune sunt staţionaţi aproximativ 2.000 de militari ruşi, înarmaţi cu armament modern, după secesiunea de Republica Moldova.