Sari la conținut

Român stabilit în Munchen: Eram la cumpărături cu familia, frica e mare printre noi 

„Eram la cumpărături împreună cu nevastă-mea, cu fiică-mea și am auzit la radio ce s-a întâmplat, era, vă dați seama, că ne-am speriat toți, oamenii au început să se panicheze, au început să afle prin posturile de radio, televiziune și au început să se oprească autobuzele, am înțeles că nici metrourile nu mai circulau.

Noi locuim în sudul Munchenului și centrul a fost undeva în nord-vest, la vreo 6 km. Dar am văzut numai panica printre oameni când s-a dat pe posturile de radio, pe tv, pe radio, pentru că oamenii venind la cumpărături au auzit în mașini probabil ce s-a întâmplat.

Atunci a început panica, aglomerațiile, pe urmă în drum spre casă am văzut autobuzele oprind în stație, nu mai mergeau până în apropriere de metrouri; la metrou, la fel, nu mai circula absolut nimic, tramvaiele, nici ele, s-au întors în locurile de întoarcere și s-au oprit și au început doar taxiurile să mai umble.

Apoi, încet, încet, tot mai multe mașini de poliție, salvări la gurile de metrou, la intrările de metrouri era câte o salvare sau două; ce să spun? Panică totală, chiar și printre noi, acum, am ajuns acasă, cu ajutorul lui Dumnezeu și stăm acasă, așteptând, nu știu, vești bune să auzim că i-au prins.

Am auzit la ultimele stiti că ar fi fost și 2 copii printre răniți. Mai multe detalii nu există, pe posturile române, germene.

Vineri seara, într-adevăr, seara ies foarte mulți oameni la cumpărături, oră de vârf: e foarte aglomerat, e foarte plin acolo tot timpul. Am văzut imagini cum ieșea și trăgea spre trecerea de pietoni.

În drum spre muncă trec printr-un loc unde s-a construit în mod special pentru imigranți – 6 miniblocuri din lemn într-o lună. Îi văd în fiecare zi, dar din primele imagini nu pot să-mi dau seama dacă ... Se văd, sunt foarte mulți copii care merg la școală dimineața, se văd 30-40 de copii care merg la școală.

Frica e mare printre noi pentru că nu se știe niciodată ce se poate întâmpla! Aici unde n-am crezut niciodată că se va întâmpla ceva... atunci când au venit, îmi aduc aminte că erau anunțuri la radio să numai meargă oameni să-i mai aștepte cu ajutoare la gară că nu mai au ce să mai fac cu jucăriile, ajutoarele pt imigranți și, totuși, asta este!”, a povestit Dan Ciurea.