Sari la conținut

Semnal de alarmă al diplomației de la Tbilisi: În trei-patru ani, teritorii georgiene vor fi deplin subordonate Rusiei

Georgia și-a declarat independența de fosta Uniune Sovietică în 1991. Același an a adus și probleme pe teritoriul statului, pentru că regiunea Osetia de Sud și-a autoproclamat, la rândul ei, independența față de țara-mamă. Au izbucnit conflicte etnice serioase în zonă și mii de oameni au fost forțați să își abandoneze casele și să devină refugiați în propria țară.

Un an mai târziu, în 1992, un alt război civil apare în Georgia. Etnicii abhazi au obținut controlul asupra regiunii de nord-vest a țării, Abhazia.

Cele două teritorii separatiste au reușit, cu ajutorul Rusiei, să rămână în afara guvernării oficiale de la Tbilisi pentru o perioadă de 15 ani.

Anul 2008 a readus conflictele înghețate din Georgia în atenția întregii lumi. În noaptea de 8 august, forțele armatei georgiene au intrat în Țhinvali, capitala autoproclamatei republici Osețta de Sud. Acesta a fost momentul în care armata rusă a intervenit rapid, atât în Osețta, cât și în Abhazia și alte regiuni ale Georgiei, pentru a asigura pozițiile separatiștilor, dar mai ales pentru a împiedica restaurarea integrității teritoriale a țării.

Analiștii politici și militari remarcau la acea vreme că Rusia vrea de fapt să trimită un mesaj indirect pentru SUA, NATO și UE, să nu intervină în regiunile care au aparținut fostei Uniuni Sovietice, pentru că Moscova le consideră oficial ca zonă a intereselor vitale. Federația Rusă nu a ezitat și a recunoscut independența celor două regiuni separatiste georgiene.

INTERVIU cu David Dondua, prim-adjunct al ministrului georgian de externe:


Luca Niculescu: În primul rând, Rusia a semnat un tratat cu regiunea Ossetia de Sud, care parafează integrarea lor. Am văzut că preşedintele dvs. a spus că acest tratat este îngrozitor. Se mai poate face ceva?

David Dondua: Singurele instrumente pe care le avem la dispoziţie sunt: legile internaţionale, organizaţiile internaţionale şi prietenii noştri. De aceea încercăm să atragem atenţia acestora asupra lucrurilor care se întâmplă în ţara noastră. Din păcate, toată atenţia este îndreptată asupra evenimentelor din Ucraina şi pe de o parte, în ţara noastră nu sunt lupte, nu sunt victime, asta este bine, dar pe de altă parte, aceasta nu înseamnă că situaţia noastră este una stabilă şi avem parte de procese care ne alarmează. Ce se întâmplă în ţara noastră va duce la ceea ce s-a întâmplat deja cu Crimeea. De aceea încercăm să le spunem prietenilor că aceste procese din ţara noastră seamănă mult cu o boală terminală care nu îşi arată simptomele, dar care atunci când este descoperită nu mai poate fi oprită. De aceea folosim orice oportunitate, orice organizaţie internaţională importantă, indiferent dacă este vorba despre OSCE, NATO, Consiliul Europei şi în cele din urmă vom ajunge şi la ONU să le facem cunoscute problemele noastre şi subliniem acestor organizaţii că trebuie făcut ceva cât se mai poate.

Luca Niculescu: Şi care a fost reacţia comunităţii internaţionale până acum?

David Dondua: Sunt declaraţii oficiale şi una dintre cele mai recente a fost din partea României, care consideră ilegal acest act din partea Federaţiei Ruse şi susţine integritatea şi suveranitatea Georgiei. În plus, indică faptul că acest tratat nu are fundament în legile internaţionale.

Luca Niculescu: Deci Ucraina trebuie să facă faţă unui război împotriva separatiştilor susţinuţi de Moscova, aveţi şi alte temeri pentru țara dumneavoastră? Am văzut că purtătorul de cuvânt al Parlamentului georgian a spus că relaţiile cu Moscova se schimbă de la rău la foarte rău.

David Dondua: Nu mai avem relaţii cu Rusia din 2008. Când noul guvern a ajuns la putere în 2012, am încercat să facem tot ce s-a putut să reluăm relaţiile cu Rusia. Acum nu mai există discurs ostil în declaraţiile oficialilor noştri, ceea ce era înainte, noul premier şi-a numit un reprezentant care să deschidă canale noi de comunicare informală cu Rusia, pentru că până acum exista un singur canal de comunicare, cel formal, întâlnirile de la Geneva, unde, după războiul din 2000 se discuta doar despre chestiuni legate de securitate. Noii reprezentanţi permanenţi discută şi despre schimburi economice, culturale şi umanitare. Datorită eforturilor lor, Rusia şi-a redus embargoul total asupra Georgiei şi acum putem exporta vinuri, ape minerale şi alte produse agricole şi ne îndreptăm spre relgarea comerţului între noi. Sunt mai multe contacte directe între oameni şi mai multe schimburi culturale, dar pe de altă parte, paşii aceştia nu sunt reciproci şi pe partea politică.

În zona politicii avem opusul acestei situaţii, adică relaţiile se deteriorează şi mai mult. După invazia ţării noastre, după ce au ocupat Abhazia şi Ossetia de Sud, Rusia în 2008 a recunoscut aceste regiuni ca independente şi în tot acest timp Rusia a semnat diferite documente cu aceste regiuni. Iar acum, recent, în noiembrie anul trecut, Rusia a semnat un tratat extins de parteneriat strategic şi de integrare şi alianţă. Ce este alarmant legat de acest tratat sunt documentele extinse şi general valabile. Şi au şi acorduri subsidiare, memorandumuri, protocoale, documente şi dacă totul se implementează, în trei-patru ani aceste teritorii vor fi pe deplin subordonate Federaţiei Ruse.

Luca Niculescu: Care este temerea dvs cea mai mare? Repetarea scenariului din Crimeea, poate un nou război?

David Dondua: Acum Rusia foloseşte diferite metode să îşi redobândească teritoriile care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică. În Crimeea au trimis mascaţii îmbrăcaţi în verde şi au folosit un tip de război hibrid. În Georgia, în 2008 au folosit forţa, a fost un război clasic, iar forţele lor sunt încă acolo. Acum nici nu mai trebuie să mai folosească forţa, au creat un document, foarte simplu, care va fi pus pe masă şi va fi semnat cu bucurie de autorităţile din Țhinvali. Iar acest lucru este alarmant, pentru că au ajuns la stadiul în care fără prea mult efort, într-o manieră simplă, fără să atragă prea mult atenţia mass-media, pot să anexeze teritorii. Din punctul de vedere al legilor internaţionale, va fi la fel ca în cazul Crimeii. Anexarea formală a unui terioriu al altei ţări, neglijarea completă a legilor internaţionale, a integrităţii teritoriale, a principiilor de la Helsinki şi a chartei Naţiunilor Unite.

Luca Niculescu: Premierul ţării a spus că procesul de integrare a Georgiei în structurile euro-atlantice este ireversibil. Când credeţi că o să deveniţi membru NATO.

David Dondua: Sunteţi român, dacă v-aş fi pus această întrebare în urmă cu 20 de ani, ce mi-aţi fi răspuns? Nu este o întrebare legitimă, pentru că nu vă pot spune când, dar acum trăim în secolul XXI, o perioadă destul de turbulentă şi dinamică. Este dificil să fac predicţii despre ce va fi peste cinci ani. Deja acesta este o perspectivă pe termen lung. După ce vedem acum, nu este fezabil pentru viitorul apropiat, dar nimeni nu ştie ce va fi după doi, trei, cinci ani.

Luca Niculescu: Dar aveţi această convingere că într-o zi veţi fi parte din NATO?

David Dondua: Nu este o convingere, ci o obligaţie pe care NATO şi-a asumat-o în 2008. NATO a promis că Georgia va deveni parte din NATO şi acum noi ne străduim. Avem multe de făcut, din punct de vedere al vieţii interne, trebuie să ne întărim instituţiile democratice, să ne îmbunătăţim economia şi avem un document de 100 de pagini pe care îl implementăm anual. Când va veni timpul, va trebui să fim gata să aderăm la această alianţă. Noi facem tot ce putem mai bine, din partea noastră şi de asemenea lucrăm la crearea unui consens politic. Acum nu avem acest consens necesar pentru a primi invitaţia de aderare, dar situaţia s-ar putea schimba oricând.

Luca Niculescu: Marea Neagră are o importanţă economică mare pentru România şi Georgia, cum putem să o folosim în avantajul nostru?

David Dondua: În cazul Mării Negre nu se folosesc toate oportunităţile şi în acest caz, obstacolul sunt problemele din regiunea noastră, conflictul din Abhazia şi acum în regiune avem şi conflictul din Ucraina. Deci, dacă nu se rezolvă aceste probleme, va fi dificil să folosim beneficiile pe care le oferă această regiune. Dar, în ciuda acestor lucruri sunt chestiuni care se dezvoltă, recent a fost lansată o linie de feribot care leagă Constanţa de portul Poti din Georgia, deci este potenţial cu care se poate lucra chiar şi în aceste condiţii şi lucrăm în acest sens.  

Citiți și:

Ambasadorul Georgiei la București: Suntem recunoscători României