Sari la conținut

Situaţia din R. Moldova şi Transnistria, la summitul UE-Ucraina

Liderii Uniunii Europene s-au angajat să meţină sancţiunile impuse Rusiei în cadrul pregătirii summitului UE-Ucraina de săptămâna aceasta - în cadrul căreia se va discuta şi situaţia din Republica Modova şi Transnistria după alegerea prorusului Igor Dodon ca preşedinte - însă acest anunţ a fost făcut în contextul multiplicării incertitudinilor cu privire la viitorul relaţiilor cu Ucraina, scrie EUObserver, citată de News.ro.

moldova steag

Liderii german, francez, italian şi spaniol au promis în întâlnirea de vineri cu preşedintele american Barack Obama să prelungească sancţiunile economice impuse Moscovei înainte ca acestea să expire, pe 31 ianuarie.

Această hotărârea urmează să fie luată oficial la summitul UE prevăzut pe 15 decembrie, potrivit unor diplomaţi europeni, în pofida unor nemulţumiri ale unor state favorabile Rusiei - precum Grecia, Ungaria şi Italia -, care doresc o normalizare a relaţiilor cu Moscova.

Premierul britanic Theresa May a apreciat vineri că UE ar trebui să introducă pe lista de sancţiuni nume noi de oficiali ruşi, în urma intensificării bombardamentelor ruse asupra unor civili în enclave rebele din oraşul sirian Alep.

„În ceea ce priveşte Siria, privind bineînţeles către Alep, am fost uniţi în condamnarea atrocităţilor care au loc acolo (...). Am convenit că este necesar să păstrăm presiunile asupra Rusiei, inclusiv printr-o eventuală sancţionatre a celor care încalcă dreptul internaţional umanitar”, a subliniat ea.

Aceste declaraţii au fost făcute înaintea vizitei preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko în capitala Uniunii joi, pe 24 noiembrie.

Ele au fost făcute, de asemenea, în contextul unei incertitudini cu privire la solidaritatea Occidentului în faţa Rusiei, în contextul în care preşedintele-ales american Donal Trump preia funcţia pe 20 ianuarie.

Trump, în discursuri pe care le-a susţinut în campanie, a repetat poziţia propagandei ruse potrivit căreia liderul Vladimir Putin „nu se duce în Ucraina” şi a anunţat că „va analiza” o eventuală recunoaştere a anexării Crimeei de către Moscova.

Putin a declarat duminică, la summitul APEC de la Lima, că Trump nu s-a răzgândit.

„Preşedintele-ales (american Donal Trump) este dispus să normalizeze relaţiile ruso-americane. I-am spus şi eu acelaşi lucru”, a spus liderul de la Kremlin.

În programul vizitei lui Poroşenko la Bruxelles se află şi negocieri cu privire la „procesul reformei şi Acordul de Asociere UE-Ucraina”, călătoria ucrainenilor în UE fără vize şi cu privire la Republica „Moldova/Transnistria”, a anunţat Ambasada Ucrainei la UE.

CORUPŢIE

„Procesul reformei” se concentrează asupra unor măsuri ce vizează corupţia din Ucraina.

Kievul a lansat, la sfârşitul lui octombrie, un nou sistem online prin care oficialii îşi declară averile.

Aceasta a fost una dintre solicitările-cheie ale UE în vederea acordării unor ajutoare financiare suplimentare şi în vederea liberalizării vizelor.

Ea a arătat ce averi vaste au acumulat inclusiv membrii noii generaţii de oficali ucraineni postrevoluţionari, în pofida salariilor lor mici.

Premierul Volodimir Groisman a declarat că deţine 1,2 milioane de dolari şi 460.000 de euro în numerar, dar şi o colecţie de ceasuri de lux. Roman Nasirov, şeful fiscului, a declarat că el şi soţia sa deţin ceasuri elveţiene, diamante şi haine de blană, dar şi două milioane de dolari în numerar.

Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, adus ca guvernator în regiunea Odesa pentru a lupta împotriva corupţiei, a demisionat în urmă cu două săptămâni, acuzându-l pe Poroşenko personal de faptul că protejează structuri mafiote.

UE se pregăteşte să dea undă verde joi unui nou ajutor, în valoare de 600 de milioane de euro, în vederea unor investiţii în infrastructura de transport din Ucraina, în pofida acestor dezvăluiri.

Summitul urmează totodată să dea un nou impuls relaţiilor dintre UE şi Ucraina, în pofida faptului că Acordul de Asociere este în continuare vizat de îndoieli având, în vedere că Olanda continuă să se gândească cum să trateze rezultatul referendumului din aprilie prin care olandezii s-au opus ratificării Acordului.

Premierul Mark Rutte poartă negocieri cu opoziţia olandeză, colegii săi din UE şi diplomaţi ucraineni în vederea găsirii unei soluţii prin care să se ataşeze o declaraţie acordului.

Nimeni nu a văzut încă proiectul acestui text al lui Rutte, însă o sursă ucraineană a declarat sub protecţia anonimatului că liderii olandezi vor ca în declaraţie să se arate că Ucraina nu intenţionează să adere la UE, nu se va angaja într-o cooperare militară şi nu va primi fonduri suplimentare.

Referendumul olandez nu are caracter constrângător juridic, însă sursa ucraineană citată a declarat că echipa lui Rutte a profitat de ocazie ca să reducă amploarea unei viitoare cooperări.

NEGOCIERI CU PRIVIRE LA VIZE

Liberalizarea vizelor rămâne, de asemenea suspendată.

Ambasadorii UE au anunţat săptămâna trecută că statele membre ale Uniunii au convenit să continue, dar numai după implementarea unei noi legislaţii care să le permită statelor membre să blocheze liberalizarea în eventualitatea unei depăşiri în masă a perioadei de şedere.

Summitul, care era prevăzut mai devreme anul acesta, a fost amânat în parte pentru a permite Europei să anunţe acordul cu privire la liberalizarea vizelor în timpul vizitei lui Poroşenko, lucru care nu mai este posibil.

Mikola Ticiţki, ambasadorul ucrainean la UE, a declarat pentru Financial Times (FT) că este necesar ca summitul să transmită un "semnal" pozitiv poporului ucrainean cu privire la relaţiile viitoare între cele două părţi.

Roman Sohn, un activist ucrainean din societatea civilă şi editorialist la site-ul de ştiri Ukrainskaia Pravda, a declarat pentru EUObserver că „este prea devreme să sărbătorim liberalizarea vizelor. UE îşi subminează mai departe încrederea de partener de încredere în rândul poporului ucrainean”.

În contextul în care în Republica Moldova prorusul Igor Dodon a obţinut victoria în alegerile prezidenţiale, subiectul va fi abordat la punctul Republica "Moldova/Transnistria" de pe agenda reuniunii de joi.

Chişinăul a fost considerat cel mai silitor elev în cadrul Parteneriatului de Est, vizând construirea unor relaţii mai apropiate cu foste state sovietice din regiune.

Republica Moldova beneficiază deja de liberalizarea vizelor, însă această concesie, acordată în pofida unor acuzaţii de corupţie endemică, pare să fi făcut prea puţin să sporească atracţia UE pe flacul ei de est.