Sari la conținut

Șoarecii din Parlamentul britanic provoacă pagube de peste 170.000 de dolari pe an

Șoarecii din Palatul Westminster din Londra, obiectiv înscris în patrimoniul mondial UNESCO, în care se află și funcționează Parlamentul britanic, au provocat în ultimul an pagube în valoare de peste 170.000 de dolari, relatează agenția de presă Xinhua, preluată de Agerpres.

Lights Out For Earth Hour 2012 in London

Foto: Guliver / GettyImages

În drumul spre locul lui de muncă din Londra, Dick Whittington ar trebui să fie însoțit de o "armată" de pisici pentru a combate cu succes problema șoarecilor care au invadat celebra clădire a Parlamentului britanic.

Dar, spre deosebire de reședința de pe Downing Street Nr. 10 (reședința prim-miniștrilor britanici, n.r.), unde motanul Larry patrulează cu mândrie și ține sub control populația de rozătoare, felinele prinzătoare de șoareci și alte animale sunt interzise în clădirea Parlamentului, cu excepția câinilor însoțitori.

În schimb, managerii Palatului Westminster, un sit înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO, trebuie să folosească metode mai convenționale pentru a ține la distanță șoarecii și alte animale dăunătoare.

Costul acestor activități, dezvăluit joi, a fost anul trecut de 171.000 de dolari. Prin comparație, factura pentru operațiunile de deratizare din Parlamentul britanic a fost de 77.000 de dolari în urmă cu cinci ani.

Se pare că o operațiune de reparare și restaurare din Palatul Westminster, una dintre cele mai renumite clădiri din lume, a deranjat populația locală de șoareci, care au ieșit din ascunzătorile lor.

Un purtător de cuvânt al Camerei Comunelor a declarat pentru Xinhua: "Creșterea costurilor de ținere sub control a dăunătorilor din 2016-2017 a fost cauzată de demararea unui număr mare de proiecte de mentenanță în întreaga proprietate, care au deranjat dăunătorii și i-au făcut să devină mai vizibili, ducând la creșterea nevoii de deparazitare, folosirea șoimilor și dispozitivelor de îndepărtare a moliilor. Renovările de birouri au determinat la rândul lor o cerere sporită de implementare a unor măsuri de deparazitare".

Un politician din Camera Comunelor a solicitat să i se dea voie să își aducă pisica în biroul ei din clădirea Parlamentului, pentru a ține șoarecii la distanță. Însă pisica ei a primit ordinul de evacuare.

Același purtător de cuvânt a explicat: "Doar animalele cu rol de asistență și câinii serviciilor de securitate au voie în clădirea Parlamentului, cu excepția rezidenților".

Acest lucru înseamnă că accesul animalelor care nu îndeplinesc acest criteriu este refuzat pe loc, în absența unei permisiuni scrise de Sergentul de serviciu.

Clădirea Parlamentului britanic, ce include Camera Comunelor și Camera Lorzilor, se întinde pe o suprafață de 258.000 de metri pătrați pe malul râului Tamisa, în centrul Londrei.

"Este vulnerabilă la populațiile de animale care pot să provoace pagube semnificative la nivelul structurii clădirii și să genereze probleme de sănătate și siguranță. Controlarea acestor dăunători este o operațiune majoră și este realizată de un tehnician cu normă întreagă specializat în operațiunile de deparazitare și de ținere sub control a populației de păsări", potrivit unui raport al Palatului Parlamentului din Londra.

Operațiunile de control includ 1.775 de capcane pentru șoareci și aproape 1.000 de dispozitive de monitorizare care împiedică moliile să pătrundă în obiecte de mobilier și în textile de importanță istorică.

Există, de asemenea, dispozitive de controlare a muștelor și o mică "armată" de păsări de pradă, care au misiunea de a îndepărta (nu de a ataca) porumbeii sălbatici și pescărușii care dorm, își fac cuiburi și se hrănesc în interiorul clădirii.

Legenda spune că un bogat comerciant din secolul al XIV-lea, Richard Whittington, a scăpat de sărăcie mergând la Londra însoțit de pisica lui și făcând avere pe baza abilității felinei sale de a prinde șoareci. Câteva secole mai târziu, legenda continuă, odată cu unul dintre cei mai cunoscuți mimi britanici, Dick Whittington, și pisica lui — Cat.