Sari la conținut

SwissLeaks. Regi, vedete și sportivi, implicați în schema fraudei

Schema fraudei a fost pusă la punct la Geneva, în câteva luni, între 2006 si 2007. La sfârşitul lui 2008, un fost angajat al băncii s-a dus la Fisc, în Franţa, şi a oferit date despre clienţii francezi care îşi ascundeau banii în paradisuri fiscale cu ajutorul filialei HSBC. Autorităţile de la Paris au deschis o anchetă şi au aflat că trei mii de cetăţeni din Hexagon au apelat la schema de fraudă fiscală.

Fabrice Lhomme, jurnalist Le Monde: Banca nu doar că a închis ochii, acceptând bani din surse dubioase, care oricum au fost ascunşi de autorităţile fiscale naţionale, dar a şi incitat la fraudă recomandându-le clienţilor să-şi creeze companii offshore.

Odată cu dezvăluirile Le Monde, scandalul a luat amploare mondială. Iar modul în care şi-au început jurnaliştii francezi ancheta pare un scenariu de film.

Fabrice Lhomme, jurnalist Le Monde: - Am fost contactaţi de o persoană pe care nu o ştiam la acea vreme care a venit să ne vadă, pe mine şi pe Gerard Davet (n.red. jurnalist Le Monde), la birou. A fost ceva neaşteptat. A spus că vrea să ne ajute să ajugem la următorul nivel cu munca noastră.

- Iar ajutorul era un stick de memorie USB?

- Era un stick USB care conţinea toţi clienţii HSBC dintr-o anumită perioadă, de la sfârşitul lui 2006 până în martie 2007.

Regi, vedete şi sportivi în schema SwissLeaks

Informaţiile găsite pe acel stick i-au lăsat muţi de uimire pe ziarişti, care au cerut ajutorul unor colegi din marile trusturi de presă ale Europei şi Statelor Unite. Schema fraudei fiscale era uriaşă, iar numele celor care au beneficiat de ea sunt celebre în toată lumea: regele Abdullah al Iordaniei, Mohammed al Marocului, pilotul de Formula 1 Fernando Alonso şi fostul campion Michael Schumacher. Lor li se adaugă vedete ca Phil Collins, Elle MacPherson, Joan Collins sau omul de afaceri Flavio Briatore, fostul patron al echipei Renault de Formula 1. Regele Mohamed al Marocului, de exemplu, avea în conturile acestei bănci aproape nouă milioane de dolari, în condiţiile în care marocanii nu au voie să îşi deschidă conturi în străinătate.

Dacă toţi aceşti oameni au încercat să-şi pună averea la adăpost de taxele din ţările natale, alţii au folosit schema băncii din Geneva ca să ţină ascunşi bani negri, obţinuţi din trafic de droguri sau de arme.