Sari la conținut

Transnistria și Găgăuzia cer alipirea la Rusia. Președintele R. Moldova: Astfel de acțiuni sunt contraproductive

Actualizare 12.45. Și Mihail Formuzal liderul Găgăuziei, cealaltă regiune autonomă a Republicii Moldova, vrea să meargă la Moscova, pentru a cere alipirea la federaţia rusă.

________________

Actualizare 12.14. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus că nu este vorba despre o decizie privind alipirea Transnistriei de Moldova, ci de o declarație făcută de președintele Sovietului Suprem din Transnistria.

Acest organ neconstituțional din punctul de vedere al Republicii Moldova nu a luat o astfel de decizie. Astfel de acțiuni sunt contraproductive, nu aduc nimic Republicii Moldova și cred că nici Federației Ruse”, după părerea mea, a spus Nicolae Timofti.

Dacă Rusia va accepta un astfel de demers, „cred că va fi un pas greșit”, a mai spus el.

La afirmațiile lui Mihai Burlă a reacționat și vicepreşedintele Parlamentului moldovean, Adrian Candu.

„Nu este o decizie, a fost făcută doar o declaraţie de preşedintele aşa-numitului Soviet suprem din Transnistria. Vom vedea, e ceva care ne dă nouă bătaie de cap, politicului”, a spus el.

Această chestiune va fi gestionată „doar prin dialiog, prin consultări atât cu partenerii de dezvoltare a republicii Moldova la nivel UE şi la nivel global şi, de ce nu, chiar şi prin dialog cu Kremlinul”, a adăugat el.

Fostul ministru de Externe Mircea Geoană crede că „sunt şanse mult mai reduse ca ceea ce s-a întâmplat în Crimeea să se reproducă în Transnistria din simplul fapt că în Moldova există un guvern stabil, legitim şi recunoscut de Federația Rusă”.

_______________________

Mai precis, actul ar urma să simplifice modalitatea prin care Transnistria s-ar putea alipi la Rusia. Solicitarea a urmat după un proiect de lege propus de deputaţii Partidului "Rusia dreaptă" cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federaţia Rusă, scrie publicația Vocea Rusiei, controlată de guvernul de la Moscova.

Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o adresare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narâşkin, în care solicită examinarea posibilităţii de aderare la Rusia a regiunii transnistrene, scrie și Publika.md. Informaţia a fost furnizată de BBC, care citează publicaţia rusească Vedomosti.

Solicitarea a urmat după un proiect de lege propus de deputaţii Partidului „Rusia dreaptă” cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federaţia Rusă.

Ambasadorul Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov a declarat că „după ce Rusia va ocupa un teritoriu din Ucraina, va dori şi regiunea transnistreană”.

Vladimir Putin a informat oficial Parlamentul şi Guvernul rus în legătură cu cererea Crimeei de a face parte din Rusia, prima etapă legislativă necesară pentru a putea integra peninsula în Federaţia Rusă. Preşedintele rus s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei. Aseară, el a semnat un decret prin care recunoaşte Crimeea ca stat suveran. Va fi, practic, o declaraţie de sprijin pentru referendumul organizat la sfârşitul săptămânii trecute în republica autonomă.

Un astfel de demers ar avea un impact „extrem de amplu” asupra Republicii Moldova, a spus istoricul Cosmin Popa la Digi24.

„O delimitare a Transnistriei și o recunoaștere ca țară independentă ar avea atât implicații economice, cât și strategice și militare”, spune Cosmin Popa.

În opinia sa, „putem asista la o învolburare a spectrului politic moldovenesc” și la manifestații ale rusofonilor din Republica Moldova, după modelul Ucrainei, care „vor împiedica guvernul moldovean să-și îndeplinească angajamentele față de Uniunea Europeană”.

„Sunt foarte multe șanse ca acest demers să aibă loc dacă ar fi în intersul Rusiei în momentul de față. De altfel, nu e primul demers al autoproclamatei republici transnistrene. a fost un referendum legat de independență și de viitoarea apartenență a acestei bucăți de pământ la Rusia. Dar jocul diplomatic e mult mai sofisticat, în sensul în care această lege a fost retrasă din Parlament, asta constituie un semnal diplomatic destul de serios dat de Rusia”, spune Cosmin Popa.