Sari la conținut

Un nou zid se ridică în Europa. Reportajul integral, la „Jurnalul de Seară”

După două decenii şi jumătate de la dărâmarea unui simbol al segregării, un altfel de zid se ridică în Europa. Nu pentru a ţine oamenii înăuntru, ci pentru a-i ţine afară.

La o primă vedere arată la fel ca cel construit de americani la graniţa cu Mexicul. Autorităţile bulgare susţin că decizia lor este pe deplin justificată. În ultimii doi ani, 20 de mii de refugiaţi au cerut azil la ei în ţară.

„Decizia de a construi acest gard a fost luată de Guvern ca o măsură de protecţie pentru că cele mai multe cazuri de trecere ilegală a frontierei în perioada 2012-2013 au fost în această zonă. Guvernul a decis să construiască acest obstacol tehnic. În acest perimetru de 30 de kilometri au fost cele mai multe cazuri de urgenţă în care am intervenit pentru a salva viaţa imigranţilor”, a declarat Hristo Stefanov, șeful Biroului Poliției de Frontieră din Elhovo.

Unii dintre imigranți şi-au riscat viața, pentru că au traversat pe jos prin pădurile dese ori fără poteci de la frontiera turco-bulgară.

Unul dintre cazurile de urgenţă a fost al unei femei însărcinate în nouă luni şi care a născut în ambulanţă. S-a întâmplat chiar aici, imediat după ce a trecut graniţa”, a povestit Hristo Stefanov.

Nikola Petkov, preşedintele Agenţiei Bulgare de Stat pentru Refugiaţi, susţine că numărul solicitanţilor de azil nu a scăzut de când a fost construit gardul. Singurul efect a fost acela că refugiaţii s-au îndreptat spre punctele de control şi nu au mai trecut ilegal frontiera.

„Pentru primele patru luni ale acestui an am avut o creştere de 90% în comparaţie cu primele patru luni ale anului 2014. Deci, puteţi observa o creştere mare a numărului de refugiaţi”, a spus Nikola Petkov.

O fostă bază militară sovietică a devenit casă pentru 1.600 de refugiaţi alungaţi din propria ţară de unele dintre cele mai sângeroase conflicte armate. Cei mai mulţi sunt sirieni de origine kurdă. Halil Sido, un tânăr de 21 de ani, este aici de cinci luni.

„Am pierdut patru prieteni în Siria. Şi mi-am pierdut iubita. Toţi sunt morţi. Purtam cămaşă, tricou şi îmi aranjam părul, dar ei nu acceptă asta. Ei vor să fiu un islamist tradiţional. Urăsc asta! Vreau libertate, vreau să fiu liber. Nu vreau să mi se spună ce să fac. Ei ucid, taie capete, taie mâini dacă cineva fură şi nimeni nu-i poate judeca. Am plecat din Siria din cauza lor. Nu puteam locui cu ei”, spune acesta.

O femeie a venit tot din Siria, cu soţul şi cu cei trei copii. „Câteodată, locuim câte trei familii în aceeaşi cameră. Altă dată, două familii în aceeaşi cameră. Este foarte, foarte greu. Nu pot să fie trei familii în aceeaşi încăpere. Dacă cineva are cinci copii, atunci vor fi 15 copii”, spune ea.

Dincolo de dramele personale, autorităţile - atât cele bulgare, cât și cele europene - sunt îngrijorate de numărul în creștere al refugiaţilor din Orientul Mijlociu. Poarta bulgărească spre Vest e o vulnerabilitate a UE. Serviciille de securitate spun că, printre imigranţi, s-ar putea ascunde și extremiști.

Problema persoanelor radicalizate este una dintre cele mai importante pentru care ne temem şi pentru care noi luptăm să o înlăturăm. Vrem să-i ajutăm pe oamenii care au plecat din calea războiului, dar noi nu ştim cine exact sunt aceşti oameni”, a declarat Ahmed Ahmedov, secretarul general al Muftiatului din Bulgaria.

Toţi refugiaţii din centre pot să devină victime ale reţelelor de crimă organizată care, în schimbul unor sume mari de bani, îi ajută să ajungă ilegal în ţări din Europa de Vest.