Sari la conținut

Zeci de mii de oameni în Piața Taksim din Istanbul. Semnificația unui miting de „susținere a democrației”

©FOTO: Gulliver/GettyImages

Totul, în condițiile în care în țară este declarată starea de urgență. Președintele a înăbușit tentativa de puci din 15 iulie și a îndepărtat din instituțiile țării zeci de mii de oameni suspectați că ar împărtăși filosofia clericului exilat Fethullah Gulen, pe care Erdogan îl consideră responsabil pentru tentativa de puci.

Chiar în ziua mitingului, organizația pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International a afirmat că deține „dovezi credibile” că oamenii care au fost arestați au fost bătuți, torturați și chiar violați.

Pe de altă parte, Piața Taksim a fost invadată duminică seara de drapele și de portrete ale eroului Turciei – Kemal Attaturk, militarul care a fondat republica laică pe cenușa Imperiului Otoman, în 1923. În schimb, susținătorii lui AKP au încercat în general să folosească retorica și simbolurile religioase. Acum, puciul a unit cele două tabere, într-o inflamare a sentimentului naționalist.

Primarul Istanbulului, Kadîr Toptaș, a asigurat participanților la miting transport public gratuit.

Pentru ca totul să fie în ordine, piața a fost păzită de blindate ușoare și tunuri cu apă și a fost survolată de elicoptere. 

Ce înseamnă, atunci, acest miting transpartinic, convocat pentru „republică și democrație”, într-un inedit spirit de aparentă unitate? Într-o inițiativă neobișnuită pentru ultimii ani, canalele de televiziune proguvernamentale au transmis în direct un discurs rostit pe scenă de principalul lider al opoziției, Kemal Kilicdaroglu.

E o zi a unității, este o zi în care ne ridicăm împotriva loviturilor de stat și a regimurilor dictatoriale, o zi în care lăsăm ca vocea poporului să fie auzită”, a declarat Kilicdaroglu în fața participanților la miting. Adunarea a fost organizată de partidul său laic (de opoziție) CHP, dar demersul a fost sprijinit și de partidul aflat la putere – care are origini islamiste -, precum și de alte grupuri de opoziție.

Partidele de opoziție au transmis semnale amestecate, îmbinând sprijinul pentru reprimarea loviturii de stat cu apeluri la reconciliere și reținere. „Statul nu ar trebui să fie stăpânit de mânie și răzbunare. Vinovații pentru puci trebuie judecați cu respectarea statului de drept”, se spune într-o Declarație de la Taksim.

Capital politic pentru Erdogan

©FOTO: Gulliver/GettyImages

Erdogan probabil va încerca să tragă foloase proprii de pe urma faptului că s-au adunat așa mulți oameni, având convingeri politice diferite, pentru a-și reafirma controlul deplin asupra țării și mai ales pentru a-și reface imaginea, în special în rândul partenerilor din NATO.

De altfel, într-o altă demonstrație de unitate după tentativa de puci, șeful forțelor aeriene a transmis un comunicat – de obicei, un gest rar – în care a subliniat „supunerea absolută” față de șeful Statului Major al armatei, în condițiile în care unii comandanți din forțele aeriene au fost implicați în tentativa de lovitură de stat. Șeful Statului Major, Hulusi Akar, a fost ținut ostatic de complotiști în noaptea de 15 iulie.

Criticii lui Erdogan se tem că se va folosi de pretextul loviturii de stat pentru a înăbuși orice urmă de opoziție, notează Reuters. În numai o săptămână, autoritățile turce au suspendat, deținut sau anchetat peste 60.000 de soldați, polițiști, judecători, profesori, funcționari. 13.000 de oameni sunt arestați în legătură cu lovitura de stat, dintre aceștia 8.831 fiind soldați.

 „Este absolut imperativ ca autoritățile turce să oprească aceste practici și să permită observatorilor internaționali să-i viziteze pe acești deținuți în locurile unde sunt închiși”, a declarat directorul pentru Europa al Amnesty Internațional.

Erdogan a extins perioada de detenție pentru suspecți de la patru la 30 de zile, o mișcare în care Amnesty vede un risc crescut pentru tortură sau alte proaste tratamente aplicate suspecților.

 Numai că o parte a populației nu pare să fie deranjată de măsurile luate de Erdogan. „Starea de urgență este un lucru bun și e un lucru bun că au fost arestați mulți oameni și că perioada reținerii a fost prelungită”, spune un un tânăr designer de mobilă (34 de ani), susținător al paertidului aflat la putere. „Dacă oamenii și-au pierdut slujbele probabil că sunt vinovați”, a declarat el pentru Reuters.

Alți manifestanți au pledat pentru reconciliere și au subliniat nevoia de unitate.

CHP și alte partide politice s-au grăbit să solidarizeze cu partidul la putere, AKP, condamnând lovitura de stat. Fără îndoială, au avut în minte consecințele celorlalte patru intervenții militare din Turcia din ultimii 60 de ani. Ultima lovitură de stat reușită, din 1980, s-a lăsat cu arestări în masă ale politicienilor, cu torturi și execuții.