Sari la conținut

Care sunt trăsăturile moștenite de la neanderthalieni

Persoanele care se chinuie să obțină ''bronzul perfect'', cele care sunt ''păsări de noapte'' sau care se plâng de artrită ar trebui să dea vina pe strămoșii lor din Neaderthal, conform concluziilor unui studiu genetic recent, citat de The Telegraph.

800px-Homo_neanderthalensis_adult_male_-_head_model_-_Smithsonian_Museum_of_Natural_History_-_2012-05-17

Reconstrucție a capului unui om de Neanderthal care a trăit acum circa 70.000 de ani, după fosila Shanidar 1, aflată Muzeul Smithsonian. Autor: John Gurche

Deși neanderthalienii sunt deseori portretizați în desene având un ten mai închis la culoare, ei au ajuns în nordul Europei cu mii de ani înaintea oamenilor moderni, ceea ce le-a oferit timp suficient pentru ca pielea lor să se deschidă la culoare în încercarea corpului de a capta îndeajuns de multă lumină solară. Ulterior, genele lor au fost transmise omului modern prin încrucișarea dintre specii, notează Agerpres.

În mod similar au circulat mai departe și unele mutații genetice — precum cele care predispun la artrită sau la însușirea de a fi mai degrabă o ''pasăre de noapte'' decât o ciocârlie — latitudinile nordice perturbând ceasul intern al strămoșilor noștri neandthertalieni.

Lucrări publicate recent în jurnalele ''Science'' și ''American Journal of Human Genetics'' au făcut lumină în ceea ce privește multiplele trăsături transmise de la omul de Neanderthal. Ca urmare, cercetătorii sunt de părere în prezent că anumite însușiri și tendințe — nuanțe de păr diferite, schimbări de stare, predispoziția pentru fumat sau tulburări de alimentație și altele — ar putea fi asociate cu această cosangvinizare. Concluzia vine în urma comparării ADN-ului străvechi cu cel al 112.000 de britanici care au participat la studiul Biobank din Marea Britanie.

Biobank este o bază de date ce cuprinde numeroase informații genetice și însușiri personale ale celor înregistrați, de la aspectul lor fizic, dietă, expunerea la soare și comportament până la afecțiunile de care suferă. Printre altele, acestea îi ajută pe oamenii de știință să distingă trăsăturile moștenite de la neanderthalieni.

''Acum putem demonstra că sunt afectate tonul tenului — și ușurința cu care o persoană se bronzează — ca și nuanța părului'', a declarat doctor Janet Kelso de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania.

Când omul modern a ajuns în Eurasia, în urmă cu circa 100.000 de ani, neanderthalienii trăiau deja în acest loc de mii de ani și se adaptaseră bine la nivelurile mult mai scăzute și mai variabile de lumină solară față de cele cu care erau obișnuiți noii veniți din Africa.

''Culoarea pielii și a părului, ritmurile circadiene și starea de spirit sunt influențate de expunerea la lumină solară'', a adăugat doctor Kelso. Aceasta ''ar fi modelat fenotipul omului de Neandertal, iar fluxul de gene transmis omului modern continuă să contribuie la variația acestor trăsături la care asistăm în prezent'', a menționat ea.

Pe baza unui nou material genetic prelevat de la rămășițele femeii care a trăit în zona Croației în urmă cu circa 50.000 de ani, oamenii de știință estimează în prezent că circa 2,6% din ADN-ul europenilor de astăzi provine de la omul de Neanderthal, nu 2,1% cât fusese estimat anterior.

Un studiu realizat separat la Universitatea Cambridge oferă de asemenea indicii cu privire la motivul pentru care a dispărut populația de neanderthalieni în timp ce omul modern a supraviețuit. Primii oameni se pare că ar fi recunoscut pericolul consangvinizării în urmă cu cel puțin 34.000 de ani și, ca urmare, au conceput un sistem surprinzător de sofisticat de rețele sociale și de împerechere pentru a evita acest lucru, au concluzionat oamenii de știință.

Studiile genetice realizate pe schelete din Paleoliticul superior găsite în Sunghir, Rusia, nu au demonstrat nicio dovadă de încrucișare a omului modern, spre deosebire de omul de Neanderthal la care încrucișările au putut fi observate în cadrul mutațiilor genetice. De asemenea, obiecte și bijuterii găsite în cadrul sitului, aparținând mai multor triburi, sugerează că reprezentanții omului modern își selectau partenerii dintr-o rețea sau un grup amplu și organizau ceremonii de căsătorie rudimentare, schimbând între ei obiecte prețioase.

''Acest lucru înseamnă că până și oamenii din Paleoliticul Superior, care trăiau în mici grupuri, înțelegeau importanța evitării consangvinizării' a subliniat profesor Eske Willerslev din cadrul St John's College din Cambridge.

Cercetătorii au realizat abia pentru a doua oară o secvențiere completă a genomului unui neanderthalian. Cercetătorii au descoperit astfel că 16 variații genetice ale omului de Neanderthal au fost transmise omului modern, potrivit rezultatelor publicate în revista Science.

Până la această analiză, singurul genom neanderthalian de mare calitate ce a fost studiat provenea de la o femeie care a trăit cu 122.000 de ani în urmă în munții Altai din Siberia.

Neanderthalienii au dispărut de pe Terra în urmă cu aproximativ 35.000 de ani. Mult timp descriși ca locuitori ai peșterilor și cu o inteligență scăzută, în prezent se știe că neanderthalienii practicau ritualuri, decorau bijuterii, îi îngrijeau pe bătrâni și foloseau medicamente primitive.