Sari la conținut

Peștele al cărui venin acționează ca heroina, sursă pentru un nou analgezic

Veninul unui pește mic din familia Bleniide, care trăiește în recifele de corali din Pacific, ar putea da naștere unei noi clase de analgezice datorită compoziției sale unice, estimează oameni de știință australieni și britanici.

peste

Pentru prădătorii săi, Meiacanthus este o bucată mult mai greu de înghițit decât lasă să se creadă talia sa de patru până la șapte centimetri și comportamentul său fricos, scrie sâmbătă AFP.

Dacă cineva încearcă să-l înghită, peștișorul înfige cei doi dinți canelați situați pe maxilarul inferior și injectează veninul. Acesta îl paralizează temporar pe atacator, fără durere, spre deosebire de efectele produse de alte veninuri cunoscute.

''Acești pești sunt cei mai interesanți pe care i-am studiat vreodată și au un venin care este cel mai surprinzător dintre toate veninurile cunoscute'', explică Bryan Fry, profesor la Universitatea din Queensland, unul dintre principalii autori ai acestei descoperiri publicate în ediția de joi a revistei americane Current Biology.

''Peptidele conținute în acest venin acționează ca heroina sau morfina, suprimând durerea'', spune cercetătorul citat de Agerpres, adăugând că ''acest venin este unic din punct de vedere chimic''.

O analiză a arătat că el este format din trei compuși: un neuropeptid găsit în veninul melcilor de mare, o enzimă similară celei din veninul scorpionului și un compus de opiu.

Șoarecii de laborator care au fost injectați cu venin de Bleniide nu au arătat niciun semn de durere, ceea ce i-a surprins total pe cercetători. În general, mușcăturile de șarpe sau înțepăturile de insecte provoacă imediat o durere intensă.

Acest lucru ar putea explica de ce peștii mușcați de Bleniide devin foarte lenți în mișcările lor și aparent dezorientați.

Oamenii de știință au speculat că neuropeptidul și opiul ar putea provoca o scădere bruscă a tensiunii arteriale, ceea ce ar putea explica de ce peștele mușcat de Bleniide devine foarte lent și aparent dezorientat.

Grație veninului lor, acești mici pești sunt, prin urmare, capabili să scape de prădători mult mai mari.

''Această descoperire este un excelent exemplu al motivelor pentru care trebuie să protejăm natura'', susține profesorul Fry.

''Dacă pierdem Marea Bariera de Corali — cel mai mare recif de corali din lume — vom pierde și animale cum sunt acești pești și veninul lor unic, care ar putea fi sursa unui viitor blockbuster împotriva durerii'', a argumentat el.

Un alt studiu publicat recent a relevat descoperirea făcută de o echipă australiană a unei proteine din veninul unui păianjen care ar putea proteja creierul după un accident vascular cerebral (AVC).

Potrivit descoperitorului ei, profesorul Glenn King de la Universitatea din Queensland, ar putea fi vorba de primul tratament potențial care poate minimiza într-adevăr efectele devastatoare ale unui accident vascular cerebral.

Pe aceeași temă