Sari la conținut

Superantibioticul care ar putea stopa o „apocalipsă bacteriană”

Cercetătorii din medicină vor să dezvolte un superantibiotic ce ar putea distruge rezistența microbiană la anumite tipuri de medicamente. 

Anunțul vine în contextul semnalului internațional de alarmă tras recent de ofițerul-șef medical al Marii Britanii, prof. Dame Sally Davies, care a avertizat că lumea se află în pragul unei „apocalipse post-antibiotice”.

Dacă antibioticele își vor pierde complet eficiența, acest lucru va însemna „sfârșitul medicinei moderne”, iar intervențiile medicale precum cezariana sau tratamentul împotriva cancerului vor deveni incredibil de riscante. Totodată, omenirea va asista și la dispariția medicinei de transplant, a precizat Davies.  

Sectorul comercial al antibioticelor este una dintre pietrele de moară ale industriei farmaceutice, notează The Guardian.

„Antibioticele nu generează multe vânzări, deoarece oamenii au nevoie de ele doar câteva zile. Având în vedere cât de scumpă este producerea lor, companiile farmaceutice se luptă ca să scoată profit pe antibioticele cu un spectru larg de întrebuințări. Deci, un antibiotic cu un spectru îngust de acțiune se va vinde și mai puțin, nu are cum să fie viabil”, a explicat Floyd Romesberg, biolog chimist al Institutului de Cercetare Scripps din San Diego.

Acestea fiind realitățile economice, care este, totuși, posibila soluție recomandată de oamenii de știință? Modificarea tipurilor de antibiotice existente, în așa fel încât să poată extermina microbul rezistent.

Problema este însă una de disproporție temporală. Bacteria nu are nevoie decât o modificare genetică a tulpinii sale pentru ca antibioticul să devină inutil, în timp ce cercetătorii au nevoie de luni, poate chiar ani de zile ca să sporească eficiența medicamentului. De aceea, oamenii de știință caută modalități rapide de a obține un superantibiotic.

La Universitatea din Boston, scrie cotidianul britanic, specialiștii în biomedicină au constatat că antibioticele convenționale, odată combinate cu ioni de argint, pot eradica până la 1.000 de ori mai multe bacterii, inclusiv o paletă largă de tulpini rezistente anterior.

Acest remediu antic – grecii îl foloseau în jurul anului 400 d. Hr. – funcționează în două feluri: 1) întrerupe metabolismul bacterian, cauzând moartea bacteriilor; 2) face membranele celulare mai permeabile la antibiotic. Cu toate acestea, chiar dacă cercetarea pare promițătoare, noul antibiotic va trebui să treacă testul de siguranță, deoarece ingerarea prea multor ioni de argint poate fi extrem de toxică în organismul uman.

O abordare diferită ne duce în laboratoarele UCL (University College London). Cercetătorii de aici lucrează la un mecanism de exterminare prin adăugarea unor chimicale într-un antiobiotic convențional care să poată determina o agregare în grupuri pe suprafața celulelor bacteriene. Odată formate, aceste grupuri forează în bacterie și generează forțe mecanice de până la 11.000 de ori mai mari decât cele ale antibioticelor obișnuite, forțe atât de puternice, încât pot declanșa implozia bacteriei.

„Aceste concepte bazate pe forță brută eludează toate strategiile pe care le-au dezvoltat bacteriile pentru a evita efectul antibioticelor”, a spus Joseph Ndieyira, cercetător la UCL, adăugând: „Acest nou mecanism este atât de letal, încât nu există apărare microbiană”.

Într-un scenariu ideal, susțin oamenii de știință, superantibioticul rezultat din modificarea vechilor antibiotice ar trebui să fie compus din atât de multe și de diverse mecanisme de exterminare, încât probabilitatea de mutație a bacteriilor să nu poată lua niciodată prin surprindere eficiența vastă a medicamentului.

Experții din domeniul sănătății au afirmat în repetate rânduri, în ultimii ani, că rezistența la medicamente antimicrobiene s-ar putea transforma într-o provocare la adresa umanității mult mai mare decât cea cancerului.

Statisticile oficiale indică o rată anuală de circa 700.000 de persoane din întreaga lume care mor din cauza infecțiilor rezistente la tratamentul pe bază de antibiotice, inclusiv tuberculoza, HIV-ul și malaria.

Dacă nu se vor lua măsuri consistente la nivelul comunității internaționale, infecțiile rezistente la antibiotice vor duce la moartea a aproximativ 10 milioane de persoane pe an până în 2050.