Sari la conținut

Adio Facebook, bun venit Snapchat. Viitorul rețelelor de socializare

Silviu, Ana, Delia, Andrei şi Carla sunt câțiva dintre puştii care şi-au propus să schimbe percepţia adulţilor, dar şi a copiilor asupra reţelelor de socializare.

Andrei: „Părinţii noştri ne spun că stăm foarte mult în virtual, dar nu e ca şi cum am vorbi cu nişte roboţi. Comunicăm unii cu alţii. Vorbim cu nişte persoane reale şi cu prietenii noştri. Oamenii mari trebuie să înţeleagă că acum este o generaţie nouă, generaţia Y cum ne place nouă să spunem şi aşa ne trăim noi viaţa. În online, dar nu doar în online, ci socializând şi e foarte important netul în viaţa noastră.”

Facebook, YouTube, Instagram, Pinterest şi mai nou Snapchat sunt cele mai folosite platforme virtuale din România. Printre utilizatori se numără şi foarte mulţi copii cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani.

Însă prea puţini dintre ei ştiu să le folosească în beneficiul lor. Asa că gaşca MediaLike şi-a propus să înveţe tot mai mulţi copii cum să folosească canalele de social media în siguranţă şi, mai ales, în favoarea lor.

Ana: „Ideea este că tot ce punem pe Facebook rămâne acolo aşa că e foarte important să postăm ceea ce vrem să apară despre noi. Facebook-ul este oglinda noastră.”

Instagram este reţeaua de socializare care a înregistrat cea mai mare creştere în ultimul an. În momentul de faţă, sunt peste 400.000 de utilizatori de Instagram în România, iar la începutul anului trecut erau aproape 200.000.

Cea mai accesată reţea de socializare din România rămâne în continuare Facebook, cu aproape 8.600.000 de utilizatori activi. Asta înseamnă că, în curând, vom asista la situaţia în care unul din doi români vor avea cont pe cel puţin o platformă online.

Reţeaua care i-a captivat, însă, într-un timp record, pe copiii din țara noastră se numeşte Snapchat şi se bazează mai mult pe conţinut video.

Specialiştii spun că numărul utilizatorilor de Snapchat din România a ajuns la aproximativ 100.000, iar cei mai mulţi dintre ei sunt adolescenţi.

Cristian Manafu, consultant social media: „Putem spune că Snapchat este o reţea la care ar trebui să ne uităm. Fie că suntem oameni care lucrăm în marketing, fie că lucrăm în comunicare, în media, fie că suntem părinţi.”

Ana - Maria: „Îmi place Snapchat pentru că este o aplicaţie foarte diferită de celelalte. Socializezi prin snapchat, dar altfel decât prin celelalte reţele.”

Cristian Manafu: „Snapchat a umplut un gol pe care nici Instagram, nici Facebook şi nicio altă reţea de socializare nu îl oferea. Aceea dezinvoltură a mesajelor trimise care în zece secunde dispar. Ele nu rămân în reţeaua socială aşa cum rămân postările noastre pe Facebook sau pe Instagram.”

Flavia Negoescu, realizator 2.0: „Cred că Snapchat a apărut cumva natural din felul în care s-a schimbat lumea şi generaţia care foloseşte acum preponderent Snapchat, adică copiii sub 18 ani, care sunt utilizatorii majori, au învăţat să comunice şi le place să comunice unii cu alţii. Cumva cred că este inevitabil Snapchat. Cred că numărul de utilizatori pe care Snapchat îi are în România o să crească fără îndoială, dar platforma nu va ajunge în niciun caz la o popularitate similară cu Facebook sau YouTube din simplul motiv că are o utilizare mult mai limitată. Pe Snapchat poţi trimite mesaje efemere prietenilor tăi sau unor necunoscuţi în timp de Facebook a devenit un hub global pentru tot ce înseamnă viaţa ta online. De la ştiri, la prieteni, la poze, la aplicaţii, la jocuri, la evenimente.”

O altă reţea de socializare care s-a dezvoltat extrem de repede în ultimii ani este Twitter. Numărul utilizatorilor din România nu se compară, însă, cu cel al Facebook-ului sau Linkedin.

Cristian Manafu, consultant social media: „Twitter-ul nu a prins în România la fel de bine ca în alte părţi. Odată pe fondul dezvoltării rapide a Facebook. Twitter-ul este şi un instrument de comunicare în mişcare. Noi abia recent au început să avem tot mai multe smartphone-uri. Nu sunt foarte multe celebrităţi în România pe Twitter. Politicieni noştri sunt activi pe Twitter doar în preajma alegerilor.”

Aproape 80% dintre copiii din România, cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani, folosesc zilnic internetul. 95% dintre aceştia au deja cont pe cel puţin o reţea de socializare.

Potrivit specialiştilor, avantajele platformelor online pot fi, însă, mult mai mari decât dezavantajele. În Statele Unite se vorbeşte deja despre o nouă reţea socială a viitorului - una în care utilizatorii se pot vedea într-o realitate virtuală.

Cristian Manafu, consultant social media: „Cred că există un plus în favoarea reţelelor sociale. Singura menţiune negativă ar fi utilizarea în exces. Atât. Dacă nu stăm toată ziua pe Facebook, cred că reţelele sociale ne pot face viaţa mai uşoară. Exist cazuri în care se creează anumite pagini cu tematice, grupuri în care copiii pot comunica. Reţelele sociale dezvoltă în acelaşi timp anumite aptitudini. Copiii pot învăţa să citească mult mai repede, devin mai creativi. Cred că într-un mediu controlat un copil poate comunica cu familia, cu prietenii sau cu rudele îndepărtate prin intermediul reţelelor sociale. Atâta timp cât nu este expus publicului larg, iar lucrul acesta este făcut şi de adulţi.”