Sari la conținut

TOP. Cele mai ciudate gadgeturi

La prima vedere, noile tehnologii care apar pe piaţă sunt mereu privite cu puţin scepticism şi par ciudate. Gândiţi-vă doar cum era acum câţiva ani să scoţi un smartphone din buzunar sau cât de multe piviri ciudate atrag căştile de realitate virtuală în zilele noastre.

Pentru fiecare tehnologie care a devnit o banalitate există alte câteva zeci care nu au ieşit niciodată din stadiul de prototip sau, chiar dacă au reuşit să ajungă pe linia de producţie, nu au reuşit să convingă publicul să le cumpere.

Ceasul calculator

Pe lângă lightsaber şi theramin, ceasul calculator este probabil printre cele mai „nerdy” gadgeturi create vreodată. A purta un astfel de ceas e căa şi cum ai spune lumii „am constant nevoie să fac calcule rapide de la încheietura şi nu îmi pasă ce crede lumea”.

Era o medalie de onoare pentru toţi pasionaţii de matematică şi un precursor al smartwatchurilor moderne însă din păcate gadgetul a ajuns rapid pe lista device-urilor „pe cale de dispariţie”.

Avegant Glyph

Expresia „lipit de televizor” nu s-a aplicat niciodată mai bine că în cazul device-ului Avegant Glyph, un headset masiv dezvoltat anul trecut care îţi lipește televizorul de faţă. Gadgetul arată căa o perche masivă de căşti care ţi-au picat pe ochi.

Pentru 700 de dolari, utilizatorii se pot uita la televizor prin intermediul unui sistem de oglinzi care crează un ecran virtual. Efectul este similar cu a privi un televizor cu o diagonală de 60 de inchi de la 3 metri distanţă. Preţul prohibitiv şi senzaţia ciudată oferită de device l-au împiedicat să devină un gadget de succes.

Nabaztag

Lansat în 2005, Nabaztag este primul iepuraş cu capacităţi WiFi care se conecta la internet pentru a le oferi oamenilor informaţii despre vreme, bursă sau orarul trenurilor, totul în timp ce redă podcasturi, radio-uri online, mp3-uri sau chiar alte mesaje strânse de la alţi proprietari de iepuraşi.

Roboţelul de 200 de dolari a fost programat să fie plin de personalitate şi practică thai chi în timpul sau liber şi, bineînţeles, îi încuraja pe proprietarii săi să îi dea mai multă atenţie. Deşi Nabaztag a avut câţiva utilizatori foarte pasionaţi, gadgetul nu a avut scces cu publicul larg.

Namco NeGcon

Cimitirul controllerelor de jocuri eşuate este probabil cel mai aglomerat loc din industria electronicelor, însă gadgetul din 1995 Namco NeGcon pentru Sony Playstation iese în evidenţă ca un device bizar din toate punctele de vedere.

NeGcon este compus din două jumătăţi unite de o balama flexibilă care le permit utilizatorilor să controleze jocurile de tip racer puţin mai realist. Din păcate gamepad-ul avea o aplicabilitate foarte restrânsă pentru jocurile cu maşini şi a fost rapid înlocuit de input-ul cu volan şi pedale.

Nintendo SuperScope

Nintendo SuperScope este exact ce vroia fiecare copil în 1992 pentru consola Super Nintendo: o super bazooka. Gadgetul este şi astăzi unul dintre cele mai impresionante pistoale uşoare produse vreodată pentru consolele de jocuri. Cu o lungime de puţin sub 60 de centimetri, controllerul era o metodă inedită pentru jucători să se uite prin telescopul din plastic şi să se simtă ameninţători cu o bazooka pe umăr în timp ce demolau ziduri de cărămizi colorate în jocul Blastris.

MoodMetric

În timp ce inelele care îţi descriu starea de spirit sunt de câţiva ani încoace jucării extrem de populare atât în rândul copiilor cât şi în rândul adulţilor, MoodMetric este un device care îşi propune să facă ceva mai mult decât să îţi descrie cum te simţi. Gadgetul vrea să te ajute să îţi gestionezi stările de spirit.

MoodMetric măsoară semnalele trimise de sistemul nervos al utilizatorului oferind informaţii despre starea de şpriţ a purtătorului sub formă unor grafice.

Inelul se conectează ca un smartphone prin intermediul unei aplicaţii speciale iar software-ul poate descrie detaliat starea de spirit a persoanei în timp real. Asta sună destul de simplu. Ce nu este însă foarte clar este de ce ar avea nevoie cineva de un gadget să îi spună exact cât este de nervos sau de entuziasmat.

Nintendo Virtual Boy

Pentru cine aruncă o privire astăzi la Virtual Boy-ul dezvoltat de Nintendo în anii 90, gadgetul vintage ar putea părea un prototip pentru oculus rift sau orice alt headset de VR din zilele noastre.

Nintendo s-a aventurat în 1995 să producă un device menit să ofere o experienţă imersivă de gaming 3D şi a numit gadgetul Băiatul Virtual.

Dar experienţa era extrem de ciudată şi nerafinată, folosind premisele stereoscopului şi o grafică minimalistă de negru cu roşu. Din păcate, pentru cei de la Nintendo Virtual Boy nu avea şanse să reuşească în deceniul în care a fost lansat din cauza faptului că industria nu dezvoltase încă tehnologiile necesare pentru a face realitatea virtuală cu adevărat „virtuală”.

Astfel, gadgetul a fost primit de public că un giumbuşluc lipsit de utilitate şi Virtual Boy a rămas doar o amintire a unei inovaţii ce avea să ducă 20 de ani mai târziu la adevărată realitate virtuală.

Furby

Nu ştim despre voi dar pe noi ne-au speriat întotdeauna jucăriile cu ochi mari care ştiu să vorbească. Asta poate pentru că filmele Chucky şi Gremlins au apărut exact când eram noi copii. Iar din seria jucăriilor mai degrabă înfricoşătoare decât drăgălaşe, Furby ocupă un loc fruntaş.

În 1998, compania Tiger Electronics a lansat un animal pufos undeva la graniţa dintre bufniţă şi maimuţă capuchin care vorbea o limba ciudată numită furbish şi reacţiona prin intermediul unui sistem de senzori la lumină, sunete şi atingere.

Deşi nu înţelegem ce copil s-ar simţi în siguranţă să doarmă în aceaşi cameră cu bestiile astea mici şi păroase, Furby a avut un mare succes la public în anii 90. Gadgetul se află pe lista noastră de astăzi mai mult pentru faptul că este una dintre cele mai ciudate jucării robotice făcute vreodată şi pentru că deşi trendul Furby-urilor a murit de mult, compania vinovată pentru invenţia micilor creaturi încă lucrează de zor din umbră la mai mulţi montruleți vorbitori.

Sega Activator

Înainte să avem Sony Eye toy, Nintendo Wii sau Microsoft Kinect, producătorii de accesorii pentru gaming au lansat o serie de device-uri extrem de ciudate menite să schimbe modul în care interacţionăm cu lumea virtuală.

Unul dintre aceste device-uri este Sega Activator, un device lansat de răposata companie de jocuri video în 1993. Device-ul era un fel de cerc de plastic echipat cu tot felul de senzori de detectare a mişcării. Utiliztaorul trebuia să se plaseze în interiorul cercului şi să facă mersul piticului, să se întoarcă, să sară şi aşa mai departe pentru a controla personajul din joc.

Din păcate însă, device-ul nu detecta tocmai precis mişcările corpului şi de multe ori jucătorii rău nevoiţi să se întoarcă cu spatele la ecran pentru a realiza o anumită mişcare.

Nintendo Power Pad

Din aceeaşi categorie de controllere de gaming dubioase face parte şi Nintendo Power Pad. Din fericire pentru japonezi, planşa lor plasticoasă care seamănă cu jocul Twister chiar funcţiona în limitele a ce-şi propunea să facă, spre deosebire de Activator - care dădea infinite rateuri.

Device-ul era un fel de păturică din plastic cu butoane mari şi colorate desenate, pe care utilizatorii puteau călca pentru a realiza anumite mişcări. Fără îndoială, o metodă bună de a face mişcare.