Spionii și industria securității cibernetice
Kaspersky Lab este unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de programe antivirus. Periodic lansează rapoarte detaliate despre principalele amenințari cibernetice internaționale, de la programe nocive și vulnerabilități și până la atacuri ale hackerilor. Este o companie rusă, așa că a fost suspectată de câteva ori că a apărat interesele Kremlinului.
Potrivit Reuters, Kaspersky a descoperit anul trecut un atac cibernetic asupra sistemelor informatice din Ucraina și din Occident. Însă a evitat să îl facă public imediat. Abia dupa ce compania British Aerospace Systems a anunțat că a fost atacată de hackeri care probabil au legătură cu serviciile secrete ruse, Kaspersky a decis în sfârșit să publice un raport privind această amenințare.
Reuters mai scrie că în 2013 au apărut tensiuni în interiorul companiei înaintea publicării detaliilor despre un amplu atac cibernetic denumit Octombrie Roșu, în spatele căruia s-ar fi aflat serviciul secret militar rus GRU.
Pe de altă parte, Kaspersky a fost prima companie care a descoperit și a făcut publice detalii despre virusul Stuxnet. Se crede că a fost creat de serviciile secrete americane pentru sabotarea programului nuclear iranian.
Cei mai importanți șefi ai Kaspersky, inclusiv fondatorul companiei și directorul de operațiuni, au avut legături cu KGB sau alte servicii secrete, fie că au lucrat acolo, fie că au fost instruiți de ele. Însă acesta tinde să devină un detaliu irelevant în condițiile în care toate producătoarele de servicii antivirus, atât cele din Occident, cât și cele din Rusia par dispuse să colaboreze cu serviciile secrete.
Întrebat dacă ar dezvălui un atac informatic al serviciilor secrete din Statele Unite, un șef al companiei americane de securitate cibernetică Mandiant a declarat că nu știe ce să răspundă.
Furnizorii de servicii de securitate cibernetică sunt dependenți de contractele cu instituțiile publice. Mai ales în condițiile în care marile corporații merg pe ideea că paguba produsă de un atac al hackerilor este mai mică decât investiția într-un antivirus performant. Așa că preferă să meargă la risc.
Unele instituții au date mult prea importante pe calculatoare pentru a risca să fie furate, așa că semnează contracte importante cu producătorii de sisteme antivirus, care ajung apoi să apere interesele guvernelor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
