Sari la conținut

Misiunea ExoMars 2016: ESA a plasat cu succes o sondă spaţială pe orbita planetei Marte

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a plasat cu succes o sondă spaţială (Trace Gas Orbiter - TGO) pe orbita planetei Marte, miercuri, în cadrul misiunii ExoMars 2016, scrie News.ro. Însă, soarta modulului Schiaparelli, care ar fi trebuit să efectueze o coborâre controlată şi să ajungă în siguranţă pe scoarţa marţiană, rămâne deocamdată incertă, au anunţat cercetătorii din industria spaţială europeană.

ExoMars_approaching_Mars_large

Foto: esa.int

În această noapte, inginerii de la ESA vor analiza toate datele telemetrice transmise pe Terra de mai multe sonde aflate pe orbita planetei Marte şi vor explica ceea ce s-a întâmplat cu modulul Schiaparelli, joi dimineaţă, într-o conferinţă de presă.

Conferinţa de presă organizată de ESA va avea loc la ora 11.00 (ora României, n.r.).

Doar NASA a reuşit până acum să plaseze vehicule de explorare pe suprafaţa planetei Marte care au reuşit să funcţioneze după coborârea pe „Planeta roşie”. Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a încercat, miercuri, să realizeze aceeaşi performanţă.

Cercetătorii europeni au încercat pentru a doua oară, miercuri, să plaseze un astfel de vehicul pe Marte, la 13 ani după eşecul suferit de sonda britanică Beagle 2, în 2003, în cadrul misiunii Mars Express.

Separat duminică de sonda Trace Gas Orbiter (TGO), care are misiunea de a analiza gazele din atmosfera planetei Marte, modulul Schiaparelli a intrat în atmosfera marţiană miercuri la ora 17.42 (ora României, n.r.), înainte de a începe etapa finală a coborârii sale spre scoarţa marţiană. Acea etapă, deosebit de periculoasă, a avut o durată de aproximativ şase minute.

Pentru a-şi încetini viteza de coborâre, de aproape 21.000 de kilometri pe oră, modulul Schiaparelli a folosit un scut termic, o paraşută şi motoare cu retropropulsie. 

Un radiotelescop indian trebuia să capteze un semnal transmis de modulul european, la aproximativ 10 minute după plasarea acestuia pe scoarţa marţiană, în jurul orei 17.58. Din cauza faptului că semnalul emis de Schiaparelli este foarte slab, ESA a fost nevoită să aştepte confirmarea oficială până în jurul orei 19.30, ce ar fi trebuit să îi fie transmisă de o altă sondă europeană, Mars Express, aflată pe orbita „Planetei roşii”.

Datele telemetrice referitoare la coborârea modulului Schiaparelli vor fi transmise de o altă sondă marţiană, construită de americani, Mars Reconnaissance Orbiter, şi vor fi analizate în orele următoare.

A existat viață pe Marte?

Obiectivul principal al misiunii europene ExoMars este de a afla dacă viaţa a existat vreodată pe Marte. Cea mai recentă sondă spaţială europeană, TGO, are la bordul ei un instrument care este capabil să analizeze gazele din atmosfera rarefiată a planetei Marte, precum metanul.

Savanţii sunt de părere că metanul, un element chimic care pe Terra este puternic asociat cu viaţa, ar putea să provină pe Marte de la colonii de microorganisme care, fie au dispărut cu milioane de ani în urmă, lăsând pungi de gaze îngheţate sub scoarţa planetei, fie de o serie de microorganisme care emit metan şi care trăiesc în continuare pe această planetă.

Sonda TGO s-a plasat deja pe o traiectorie care îi va permite să rămână pe orbita marţiană la o altitudine de 400 de kilometri.

Modulul Schiaparelli a fost conceput cu scopul de a testa trei proceduri care sunt esenţiale pentru viitoarele misiuni spaţiale: intrarea în atmosfera marţiană, coborârea şi plasarea în condiţii de siguranţă pe scoarţa planetei Marte.

Modulul spaţial european poartă numele astronomului italian Giovanni Schiaparelli, care, în 1877, a început să realizeze o hartă topografică a planetei Marte. 

Misiunea ExoMars a debutat cu lansarea unui vehicul spaţial care a transportat la bordul său primul modul din acest proiect spaţial, ce a decolat în luna martie 2016 de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan.

Lansatorul rusesc Proton a transportat la bordul său o sondă spaţială (TGO), construită pentru a detecta diverse gaze, precum metanul - care, pe Pământ, este asociat cu existenţa vieţii. Precedentele misiuni de pe Marte au detectat urme de metan în atmosfera rarefiată a planetei roşii.  

Rover european pe Marte

A doua parte a misiunii ExoMars, programată iniţial pentru 2018 dar amânată pentru 2020, va consta în trimiterea unui rover european pe planeta Marte.

Acesta va fi primul vehicul construit de ESA care va deţine capacitatea de a se deplasa pe suprafaţa planetei Marte şi de a efectua foraje în scoarţa marţiană până la adâncimi de doi metri, de a analiza apoi probele colectate şi de a găsi eventuale molecule organice.

În acea perioadă, TGO va fi încă în activitate şi va funcţiona ca un releu pentru a transmite spre Terra datele furnizate de viitorul rover marţian.

În prezent, suprafaţa planetei Marte este explorată de patru vehicule de tip rover - toate lansate de NASA. Primul a fost Sojourner, în cadrul misiunii Mars Pathfinder. A urmat misiunea Mars Exploration Rover, ce a inclus roverul Opportunity (care este încă activ) şi roverul Spirit (care este inactiv).

Cel mai recent vehicul de acest fel, Curiosity, a fost lansat în cadrul misiunii Mars Science Laboratory şi a ajuns pe Marte pe 6 august 2012. De atunci, roverul Curiosity a realizat o serie de descoperiri climatologice şi geologice de o importanţă istorică, inclusiv dovezi clare ce atestă faptul că apa a existat în stare lichidă, în trecut, pe acest corp ceresc.

Misiunea ExoMars 2016 este coordonată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), în timp ce Roscosmos - Agenţia spaţială a Rusiei - a furnizat racheta lansatoare şi două dintre cele patru instrumente aflate la bordul sondei TGO.

Pentru ESA, costul misiunii ExoMars, inclusiv a doua etapă din 2020, a fost estimat la 1,3 miliarde de euro. Contribuţia financiară a Rusiei nu a fost inclusă în acest cost estimativ.