Sari la conținut

Alexandru Mironov, despre anunţul NASA: Cred că sub scoarţa lui Marte se găsesc adevărate oceane

Cred că sub scoarţa lui Marte se găsesc adevărate oceane. Poate exagerez (când spun, n.r.) oceane, dar bazine uriaşe de apă. Asta cred că este anunţul pe care urmează să îl facă. Cel care va face anunţul bănuiesc că va fi Charles Bolden Junior. Am avut plăcerea, cu trei ani în urmă, la Dublin, la un simpozion mare de ştiinţă, să vină Charles Bolden Junior să prezinte cu foarte mult spectacol viitoarele aventuri ale NASA şi să spună aşa: „Uitaţi-vă bine la mine, la ce vă spun acum. Spre 2030-2031 un echipaj pământean va pune piciorul pe Marte. Va fi american echipajul şi nepoţica mea va face parte din echipaj”, a spus bunicul Charles Bolden Junior”, a afirmat Alexandru Mironov, om de ştiinţă şi realizatorul emisiunii Digipedia Ştiinţă de la Digi World.

Întrebat despre cât de importantă ar fi descoperirea apei pe Marte, Alexandru Mironov a răspuns: „Înseamnă că există, peste 300-400 de ani, un viitor pentru civilizaţia Pământului. Omenirea există de 200.000 de ani, omenirea sub forma Homo Sapiens. Nu mai încăpem pe Pământ, e clar, suntem 7,4 miliarde. Ieri s-au luat la ONU nişte decizii extraordinare. Elitele pământului gândesc ieşirea în cosmos şi o gândesc foarte serios. Nu e SF ce vă spun, ci ştiinţă”.


La conferința de presă anunţată de NASA pentru astăzi vor participa Jim Green, directorul Departamentului de Științe Planetare al NASA, Michael Meyer, coordonatorul științific al Mars Exploration Program, Lujendra Ojha de la Institutul Tehnologic din Georgia (Atlanta), Mary Beth Wilhelm de la Centrul de Studii Ames al NASA, Moffett Field, de la Institutele Tehnologice din Georgia și California și Alfred McEwen de la Universitatea Arizona din Tucson, coordonatorul științific al programului HiRISE (High Resolution Imaging Science Experiment), desfășurat la bordul sondei orbitale Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), anunţă Agerpres.

În prezent, NASA controlează cinci misiuni de explorare pe orbită și la suprafața Planetei Roșii — roverele robotizate Opportunity și Curiosity, care au ajuns la suprafața lui Marte în 2004 și respectiv 2012, precum și sondele orbitale Mars Odyssey, MRO și MAVEN (Mars Environment and Volatile Evolution).

Mars Odyssey a ajuns pe orbita lui Marte în 2001, MRO în 2006, iar MAVEN tocmai a împlinit un an de când se află pe orbita Planetei Roșii.

Acestea nu sunt singurele sonde aflate pe orbita lui Marte. Sonda europeană Mars Express și cea indiană Mars Orbiter Mission transmit de asemenea date de pe orbita marțiană.

Sonda MRO dispune de o cameră video, HiRISE, dotată cu lentile telescopice de mare precizie, putând observa detalii de un metru de la suprafața lui Marte. Această cameră adună și imagini în spectrul infraroșu-apropiat care permit studierea compoziției minerale a solului marțian.

Imaginile de înaltă rezoluție oferă o perspectivă fără precedent asupra solului marțian și formelor sale de relief, urmând să fie folosite și pentru a alege locul asolizării viitoarei misiuni cu echipaj uman pe Planeta Roșie ce va avea loc la orizontul anilor 2030.