Sari la conținut

Arderea tuturor combustibililor fosili ar putea duce la creșterea temperaturii cu 10 grade Celsius pe Terra

 

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES

Mercurul ar putea urca până la 9,5 grade Celsius, în medie, în comparație cu nivelurile preindustriale, depășind de cinci ori limita pe care comunitatea internațională a stabilit-o în acordul împotriva încălzirii globale încheiat sub egida ONU în decembrie 2015 la Paris și făcând planeta de nelocuit chiar în mai mare măsură decât anticipau deja oamenii de știință.

În regiunea arctică, care se încălzește deja de două ori mai repede decât altele, termometrul urcă la 15 până la 20 de grade Celsius, precizează studiul.

Arderea tuturor rezervelor cunoscute de combustibili fosili ar adăuga în atmosferă circa 5.000 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră (GES), inclusiv de dioxid de carbon.

În cazul în care consumul va continua în ritmul actual, vom atinge această situație (echivalentă cu de zece ori nivelul gazelor cu efect de seră deja emise de la începutul industrializării până acum), spre sfârșitul secolului al 22-lea, susțin cercetătorii.

Experții în climă ai Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) au reținut deja o ipoteză în ultimul lor raport din 2014, cu privire la sporul de 2.000 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră degajate suplimentar în atmosferă. O rată deja sinonimă cu un impact important: creșterea nivelului mării, secete, valuri de căldură etc.

Pentru a se menține creșterea temperaturii globale sub două grade Celsius fața de epoca industrială, trebuie să rămânem în jurul valorii totale de 1.000 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră, potrivit ONU.

Dar autorii studiului nu exclud cazul scenariului cel mai rău.

„Este relevant de știut ce se va întâmpla dacă nu acționăm pentru a frâna schimbările climatice”, a explicat pentru AFP autorul principal al studiului, Kasia Tokarska de la Universitatea din Victoria (Canada).

De fapt, nu există încă garanția că cele 195 de țări care au adoptat Acordul de la Paris vor reuși să mențină încălzirea globală sub două grade Celsius.

Negociatorii din partea țărilor semnatare ale acordului s-au întâlnit începând din 16 mai la Bonn, sediul Convenției ONU asupra climatului, pentru primele discuții despre modul în care se poate avansa în aplicarea acordului, încă departe de a fi operațional.

Până în prezent, cercetările au indicat o încălzire mai moderată odată cu depășirea celor 2.000 de miliarde de tone suplimentare de gaze cu efect de seră.

Dar, conform acestui ultim studiu, care a folosit modele climatice recente, aceste rapoarte au supraestimat capacitatea oceanelor de a absorbi gazele cu efect de seră la un anumit nivel de temperatură.

Aceste modele au sugerat o încălzire de la 4,3 grade Celsius până la 8,4 grade Celsius, în cazul în care toate rezervele ar fi consumate. Acest nou studiu a anunțat un ecart de 6,4 grade Celsius până la 9,5 grade Celsius.

Acum, în plus față de emisiile de origine umană, vor conta, de asemenea, cele de origine naturală, avertizează oamenii de știință: de exemplu, gazele cu efect de seră, în special metanul din dezghețarea solurilor din zonele arctice. Dezgheț care, dincolo de un anumit prag de încălzire globală, ar putea fi imposibil de oprit, mai atrag atenția oamenii de știință.