Sari la conținut

Biziday. Inovația reduce facturile la Amsterdam, dar și în România

În sediul celor de la Delloite, conceptul de „internet al tututor lucrurilor” a fost cel mai bine pus în practică. Cei de la Delloite susțin că tehnologia le-a scăzut serios facturile lunare. În clădire lucrează 2.500 de oameni, dar în sediu nu sunt mai mult de 1.000 de birouri.

Angajații notează într-un soft lucrurile pe care le au de făcut. În funcție de asta, sistemul le repartizează un birou, o sală cu proiector sau pur și simplu, o masă cu câteva scaune undeva pe terasa clădirii. Dacă o parte a clădirii rămâne mai mult goală, sistemul știe să reducă ventilația sau căldură din zona respectivă și să redistribuie resursele acolo unde e nevoie. De exemplu, în sala în care se ține o ședintă.

Deși sună a SF, în România există o clădire care funcționează exact după aceleași principii ca și sediul Deloitte din Amsterdam.

Silviu Șerban, dezvoltator software: „Cred că trebuie să fie foarte fezabilă această investiție…”

Cum în timpul interviului nimeni nu s-a mișcat, lumina s-a stins. Senzorii de mișcare sunt doar o parte a sistemului la care a lucrat și Silviu.

Silviu Șerban, dezvoltator software: „Se încearcă să nu se consume nimic atâta timp când angajații nu sunt la serviciu. La întoarcerea lor, sistemul începe din nou să consume, dar să consume inteligent. Dacă s-au întors doar 20% din efectivul biroului, să consume în proporție cu aceștia”.

Sistemul de securitate al clădirii MB Telekom este corelat și cu detectoarele de dioxid de carbon. La intrare, toți angajații trec cardul, așa că sistemul se autocalibrează în funcție de numărul și de identitatea celor aflați în clădire. Cu tot cu panourile solare de pe acoperiș și cu sistemul care înmagazinează căldura în pământ pe timpul verii cu scopul de a o refolosi iarna, costurile pe care le-a presupus contrucția clădirii au crescut cu 800.000 de euro. Dar în lunile de iarnă, facturile celor de la MB Telekom nu au sărit niciodată de 12.000 de lei. Adică de 7 ori mai puțin decât ar plăti in mod normal proprietarul unei clădiri cu 5 nivele, cu o suprafață totală de 6.000 de metri pătrați.

Silviu Șerban este convins că e doar o chestiune de timp până când și clădirile rezidențiale vor funcționa în același fel.

Silviu Șerban, dezvoltator software: „Să zicem de la 300, 400, 500 de euro poți să ai un sistem inteligent în casă. Să controlezi de la distanță iluminatul, poate chiar centrala termică. Eventual să montezi vreo două camere pe care să le poți urmări în timp real.

Dacă sunteți extrem de comod, puteți să vă conectați telefonul mobil la cuptorul cu microunde și în momentul în care ajungeți acasă, să vă găsiți mâncarea gata încălzită.

Sau dacă vă tot pierdeți cheile, puteți face setările în așa fel încât să intre în casă doar cei a căror poză se află în sistem. Desigur, o casă cu foarte multe gadgeturi conectate la internet are și vulnerabilități. Sistemul poate fi atacat de hackeri, dar, până la urmă, orice lăcătuș poate să deschidă o ușă obișnuită.