Castanii sunt bolnavi. Cum putem să-i salvăm?

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

„El e gol pe dinăuntru, cancerul ăsta face ca lemnul să devină așa, făinos, nu mai are nici putere calorică și nu mai are nici stabilitate, de asta tot ce vedem pe aici a căzut efectiv de la fenomenele naturale”, explică Nicolae Giorgi, directorul APM Gorj.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a obţinut 2 milioane de euro - bani europeni - pentru a reface pădurea de castani din Tismana, veche de sute de ani. 60% dintre arbori vor fi salvaţi datorită tratamentului, iar 20 de mii de puieţi vor înlocui o parte din copacii care s-au uscat.

„Am pornit această acțiune cu gândul că trebuie să existe o soluție pentru a salva castanul din România. Este protejat, este pe listele Uniunii Europene, ca dovadă că am primit finanțarea respectivă”, spune Eilsabeta Juveloiu, coordonator de proiect.

Reglementările menite să protejeze castanii au agravat boala pădurii. Dacă arborii afectaţi erau tăiaţi de la primele semne, boala putea fi stopată. Cum legea interzice astfel de acţiuni, deoarce castanul este o specie protejată, cu timpul, toată pădurea s-a uscat.

La plantarea noilor arbori au participat şi membrii unei organizaţii de protecţie a mediului veniţi din Capitală.

„Suntem 15, facem destul de des treaba asta și sperăm că verde va fi tot timpul”, spune unul dintre ei.

„Am zis hai să facem ceva bine, din câte am înțeles nu prea mai sunt în zonă castani și se dezvoltă doar în două zone din România”, explică o voluntară.

Boala care afectează pădurile de castani a apărut în urmă cu 20 de ani, dar autorităţile au ignorat-o aducând ca argument lipsa fondurilor. Asta, chiar dacă judeţele unde existau astfel de arbori au pierdut o sursă importantă de venit. De pildă, în Gorj, producţia de castane era înainte de Revoluţie de 120 de tone.

„Din păcate, în ultimii ani, cred eu, că a scăzut de cel puțin 10 ori. (...) Există piață de desfacere pentru castane, la noi principala destinație o reprezintă orașele, laboratoarele de patiserie, pentru că din castane se face o făina care are calități deosebite”, spune Marian Slivilescu, primarul din Tismana.

Castanii plantaţi acum vor da roade peste doi ani. În total, în România, mai sunt doar 200 de hectare de păduri de castani.