Sari la conținut

Cât timp va persista nivelul ridicat de radiaţii de la Cernobîl

 

FOTO: Getty Images

Raportul, publicat miercuri, menționează că Ucraina „nu mai dispune de fonduri suficiente pentru a finanța programele necesare pentru a-i proteja eficient pe oameni (...) ceea ce înseamnă că nivelul expunerii la radiații a oamenilor care încă locuiesc în zonele contaminate este probabil să crească”.

Experimentele științifice desfășurate în numele organizației pentru protecția mediului au arătat că nivelul total al contaminării cu izotopi precum Cesiu-137 și Stronțiu-90 a scăzut într-o oarecare măsură, dar rămâne în continuare ridicat în anumite zone, așa cum sunt pădurile. În plus, oamenii care trăiesc în aceste zone contaminate sunt expuși zilnic la niveluri periculos de ridicate de radiații provenite din explozia reactorului nuclear din aprilie 1986, care a dus la răspândirea unui nor radioactiv deasupra unei mari părți din Europa.

„Este vorba despre ce mănâncă și ce beau. Este vorba și despre lemnul pe care-l folosesc în construcții și pentru a se încălzi”, se precizează în raportul Greenpeace publicat sub titlul „Nuclear Scars: The Lasting legacies of Chernobyl and Fukushima” (Cicatrici nucleare: Moștenirea perenă de la Cernobîl și Fukushima).

Raportul semnalează că în anumite cazuri, așa cum este cel al cerealelor, nivelul de radiații din zonele contaminate — în care locuiesc aproximativ 5 milioane de persoane — chiar a crescut. „Iar așa cum contaminarea îi va însoți pe acești oameni în deceniile ce vor urma, la fel se va întâmpla și cu efectele pe care radiațiile le au asupra sănătății lor. Mii de copii, inclusiv cei care s-au născut la 30 de ani după catastrofa de la Cernobîl, beau încă lapte contaminat radioactiv”.

De asemenea, Greenpeace a realizat teste de evaluare a radioactivității și în zonele contaminate de dezastrul din 2011 de la centrala nucleară din Fukushima, în Japonia, unde un puternic cutremur urmat de tsunami a afectat puternic o centrală nucleară, ducând la producerea de substanțiale scurgeri radioactive.

În ceea ce privește Cernobîlul, pădurile din zonele din jurul centralei nucleare au devenit adevărate depozite de substanțe radioactive ce nu pot fi neutralizate. Aceste păduri „vor reprezenta un risc pentru populație în deceniile și chiar secolele ce urmează”, conform raportului.

Greenpeace menționează și că eforturile de decontaminare susținute de autoritățile nipone la Fukushima au fost inadecvate și au lăsat deschisă posibilitatea recontaminării radioactive a unor zone care au fost anunțate oficial drept decontaminate.

Expunerea pe termen lung la radiații duce la îmbolnăviri severe. Victor Khanayev, chirurg în districtul rus Novozybkov, a declarat că mulți oameni din zonele contaminate sunt pur și simplu mult prea săraci pentru a-și permite să mănânce doar alimente necontaminate. „Este imposibil pentru oamenii de la țară să refuze consumul de produse locale, din agricultură și din grădinărit, în special ținând cont de faptul că sumele compensatorii oferite de autorități sunt foarte mici”, a subliniat el.

Halina Chmulevych, o mamă care își crește singură cei doi copii într-un sat din regiunea ucraineană Rivne, este citată în raport susținând că nu are de ales decât să le ofere copiilor hrană contaminată. „Avem lapte și ne coacem singuri pâinea și într-adevăr aceste produse sunt radioactive. Totul aici este radioactiv. Bineînțeles că sunt îngrijorată, dar ce pot să fac?”, a declarat ea.