De ce în sud-est sunt cele mai puternice viscole. Explicaţia meteorologică

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Fenomenul de viscol este specific ţării noastre în sezonul rece şi poate apărea în medie de 3-5 ori, mai ales în partea de est şi de sud-est a ţării. Acesta constă în interacţia dintre un curent foarte rece, provenit în principal de deasupra Câmpiei Ruse, şi a unui aer cald şi umed provenit fie de deasupra Mării Mediterene, fie de deasupra Mării Negre. Din cauza Munţilor Carpaţi, aerul rece este forţat să coboare şi să prindă viteză, mai ales în zonele joase, şi determină intensificarea la sol a vântului, cu rafale foarte puternice. Aerul cald produce norii şi precipitaţiile care, în momentul în care ajung la nivelul solului, interacţionează cu acest vânt foarte puternic şi determină fenomenul de viscol.

De altfel, atunci când intensificările de vânt depăşesc 70 – 90 de kilometri pe oră, sunt însoţite de ninsori abundente şi vizibilitatea scade sub 50 de metri, meteorologii emit cod portocaliu, sau chiar cod roşu, aşa cum s-a întâmplat în anul 2014.

Cele mai vulnerabile zone la fenomenul de viscol sunt judeţele din zona Curburii, din sudul Moldovei, din Bărăgan şi, uneori, chiar din Dobrogea.