Sari la conținut

Deșeurile de la care putem face cancer

Criminalitatea evoluează odată cu lumea în care trăim, iar mediul înconjurător este victima noilor infracţiuni. Traficul de deşeuri periculoase a căpătat amploare la nivel mondial, iar efectele abia încep să se vadă, a declarat, într-un interviu acordat Digi24, procurorul italian Pier Luigi Dell Osso. Magistratul este procuror general al celui mai mare parchet din Italia, cu o experienţă de 45 de ani în combaterea criminalităţii organizate.

Ţările industrializate sunt ţinta perfectă a infractorilor implicaţi în traficul de deşeuri periculoase. Sunt urmaşi ai grupărilor mafiote sau specializate în trafic de armament, considerate până acum câţiva ani cele mai mari pericole.

O spune Pier Luigi DellOsso, unul dintre magistraţii italieni care a pregătit în trecut procurorii români în combaterea grupărilor organizate.

„ Trebuie urmărit cu mare atenţie impactul deosebit al noilor infracţiuni la adresa mediului, în special traficul de deşeuri periculoase, care s-a amplificat ca fenomen criminal, în special în ultimii ani”, spune Pier Luigi Dell'Osso, procuror general Brescia.

Procurorul italian spune că deversările ilegale de deşeuri sunt o preocupare pentru tot mai multe grupări de criminalitate organizată. Iar impactul este unul devastator.

Mă refer la reziduurile de natură metalică, sau cele care rezultă din activităţi industriale, de preluare a metalelor, la fluoruri, cianuri. Aceste deşeuri sunt foarte periculoase, au consecinţe devastatoare asupra mediului înconjurător, nu imediat, ci peste câţiva ani, când ar putea duce la apariţia unor tumori în rândul oamenilor care au fost expuşi. Este nevoie de o lege adecvată, actuală”, afirmă Pier Luigi Dell'Osso, procuror general Brescia.

Magistratul adaugă, în interviul acordat Digi24, că frecvenţa infracţiunilor de mediu va creşte, pentru că traficul cu substanţe periculoase este foarte profitabil.

Un raport întocmit anul trecut de Interpol estimează valoarea anuală a pierderilor produse de criminalitatea contra mediului înconjurător la 258 de miliarde de dolari, din care 12 miliarde numai din deversarea necontrolată a deşeurilor.

Cea mai profitabilă afacere rămâne însă defrişarea ilegală, care a produs jumătate din pierderi - până la 152 de miliarde de dolari. Combaterea defrişărilor ilegale este, de la începutul anului, una dintre priorităţile procurorilor români, fiind unul dintre obiectivele incluse în planul pentru 2017 al Ministerului Public.